1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Consecinţele vizitei lui Traian Băsescu la Chişinău

Vitalie Călugăreanu17 ianuarie 2007

Observatorii independenţi încearcă acum să înţeleagă cum a reuşit Traian Băsescu să-l convingă, într-o singură oră, pe omologul său moldovean Vladimir Voronin de necesitatea deschiderii urgente încă a două consulate româneşti în Republica Moldova.

https://p.dw.com/p/B2wr
Imagine: DW

Să fie oare gestul comunistului Voronin răsplata pentru promisiunea dată de Traian Băsescu privind semnarea Tratatului politic de bază moldo-român sau pur şi simplu şeful statului român i-a transmis omologului său moldovean un mesaj din partea Bruxeles-ului?

Preşedintele României Traian Băsescu a recunoscut ieri pentru prima dată public existenţa „poporului moldovenesc”. La finalul conferinţei de presă susţinute la Chişinău Băsescu a declarat: „Vă asigur că şi preşedintele Moldovei, şi preşedintele României lucrează pentru interesul şi pentru satisfacerea exisgenţelor celor două popoare”. Concluzia preşedintelui Băsescu a stârnit surâsul liderului de la Chişinău care încerca să-şi ascundă discret satisfacţia.

Semnarea acordului moldo+român

Cât priveşte anunţul despre posibila semnare a Tratatului politic de bază moldo-român şi a celui de frontieră, la care Moscova şi a administraţia de la Chişinău râvneşte de mai bine de un deceniu, acesta a fost făcut de Vladimir Voronin, mesajul fiind confirmat într-o manieră mai diplomatică şi de preşedintele Băsescu.

„Am discutat, aşa cum v-a spus şi Dl preşedintele Voronin despre necesitatea finalizării negocierilor legate de regimul frontierei, care are în principal ca substanţă nu neapărat desemnarea frontierelor – România are frontiere desemnate din 1947, după încheierea celui de-al doilea război mondial, prin Tratatul de la Paris, - ci modul cum se face trecerea frontierei şi din acest punct de vedere va trebui să lucrăm foarte mult pentru a găsi soluţiile care, pe de o parte, să corespundă exigenţelor UE, iar pe de altă parte, să răspundă nevoilor cetăţenilor din România şi din Republica Moldova de a trece frontiera cu uşurinţă”.

Turnură de 180 de grade

O altă declaraţie surprinzătoare a venit din partea preşedintelui moldovean care cu două săptămâni în urmă declara înfuriat că: „Moldova nu are nevoie de un frate mai mare în UE”. Ieri, însă, comunistul Voronin n-a mai avut curaj să repete aceeşi declaraţie, ci a întors-o total invers:

„Nici într-un caz Moldova care speră şi-aderă şi speră s-adere şi noţiunea ei strategică cea mai vitală este de-a adera la UE şi România care este membră a UE... nu putem să construim să-naintăm între ţările noastre o cortină de fier. Având vecină o ţară membră a UE, nu că sperăm, dar chiar noi ştim la concret că o să avem asistenţă şi ajutor în toate „institutele” europene prin intermediul României”.

Dobândirea cetăţeniei

În ceea ce priveşte procesul de redobândire a cetăţeniei române de către basarabeni, Traian Băsescu a spus că România nu poate fizic satisface rapid toate solicitările venite din Republica Moldova. El a menţionat în acest sens că vor avea prioritate studenţii basarabeni care-şi fac studiile în România. În rest, procedura va fi coordonată cu Chişinăul.

„Amândoi am convenit că atât cetăţenii Republicii Moldova, cât şi cetăţenii României au dreptul la opţiune. Mai ales că ambele state, prin legislaţie şi prin Constituţie aprobă dubla cetăţenie. În momentul de faţă, la autorităţile române sunt depuse 530.000 de cereri de programare pentru obţinerea cetăţeniei române. O cerere include adesea familii întregi sau 2-3 persoane. România are dificultăţi în a procesa un asemenea volum de solicitări, de aceea vom da prioritate absolvenţilor instituţiilor de învăţământ superior din România”.

Băsescu a reafirmat sprijinul României pentru Moldova

În condiţiile dezgheţării relaţiilor dintre Chişinău şi Bucureşti, preşedintele Băsescu a reafirmat sprijinul total şi necondiţionat al României pentru integrarea europeană a Republicii Moldova, România pledând pentru aşezarea Moldovei în grupul ţărilor din Balcanii de Vest.