În ritm de melc spre protecţia mediului

Jochen Flasbarth, secretar de stat în Ministerul Mediului din Germania, nu-i uşor de enervat. A participat la multe conferințe privind clima şi s-a obișnuit să abordeze cu seninătate problemele puse în dezbarere. La fel s-a întâmplat şi marţi. Flasbarth a declarat în cursul dimineţii că a durat șase ani pentru ca negociatorii să se pună de acord asupra unui document privind schimbările climatice și agricultura. Cu alte cuvinte, există un fel de foaie de parcurs privind modul în care se pot lua în calcul emisiile provenind din agricultură.

Pentru că tot se vorbeşte despre agricultură de mult timp, care este relevanţa ei în dezbaterea centrală a conferinței de la Bonn? Cum pot fi comparate obiectivele climatice ale celor peste 190 de țări, care au promis să implementeze Acordul Climatic de la Paris de acum doi ani? "Există un document unitar, asta e ceva", spune Flasbarth. Realizările sunt marfă rară la conferințele climatice internaţionale. Însă Flasbarth este sigur că toate deciziile vor fi bine pregătite, astfel încât conferința s-ar putea termina punctual, vineri, la ora 18. Mai ales că o decizie finală nu este de aşteptat până anul viitor la conferinţa din Polonia. Bonn pregătește decizia cât mai bine.

Cazul Turciei, ţară "în curs de dezvoltare"

Bineînțeles, ritmul lent al discuțiilor este cauzat și de faptul că multe state pun tot felul de obstacole în calea conferinţei. Turcia este un exemplu. Recep Tayyip Erdogan recunoaște că de fondul în valoare de 100 de miliarde de dolari care ar urma să fie creat de statele lumii începând din anul 2020 - cu scopul de a facilita adaptarea la schimbările climatice și de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră -  vor beneficia în special țările în curs de dezvoltare.

Erdogan i-a instruit pe negociatorii turci aflaţi la Bonn să forţeze declararea Turciei drept țară în curs de dezvoltare. Delegația Germaniei a atras cu ironie atenţia că liderul de la Ankara nu ar fi deloc încântat să audă tocmai un politician german confirmând un atare statut pentru Turcia. Fiind însă vorba despre bani, Erdogan a amenințat că va denunţa Acordul de la Paris, dacă cererea nu va fi îndeplinită, alăturându-se astfel preşedintelui american Donald Trump. Jochen Flasbarth, care mediază cu Ankara, sugerează că Turcia ar putea primi bani pentru proiecte care sunt finanțate atât din fondul principal, cât şi din alte surse externe, apropiate de această ţară. Un compromis tipic.

Luni s-a desfăşurat una dintre puţinele prezentări organizate de administraţia americană la COP23. Tema evenimentului: modul în care centralele atomice şi cele pe bază de cărbune pot combate încălzirea globală.

Autor: Jens Thurau/vd