Coronavirus: Criza navetiștilor din Europa de Est

Ședință de criză la producătorul de materiale de construcții Leier din localitatea austriacă Horitschon. Orășelul se află în regiunea Burgenland, direct la granița cu Ungaria. Compania este un IMM care are fabrici în toată Europa de Est și numeroși lucrători din Ungaria. La telefon nu este, cum ar fi normal, secretara maghiară din Sopron, ci un austriac. "Conducerea firmei este în ședință", spune vocea masculină, "va dura mai mult." Până la 20.000 de navetiști din Ungaria veneau la muncă în Burgenland înaintea crizei coronavirusului, potrivit Camerei de Economie regionale. Lucrurile stau altfel acum. "Până azi (vineri, 27.03 -n.red.), angajații noștri încă au putut să vină la muncă, de azi sunt toate granițele închise", ni se spune la telefon la Horitschon. Potrivit Camerei Economice, cetățenii unguri care revin în țara lor trebuie să stea două săptămâni acasă, în carantină la domiciliu.

Catalog de comenzi plin la fabricantul de piese pentru instalații

"Prevederile nu-i vizează însă pe cei care fac zilnic naveta din motive profesionale", susține Alexander Fuerlinger. Austriacul conduce activitatea de producție la fabricantul de piese metalice pentru instalații Kludi din Hornstein, tot în Burgerland. De fapt, nici el nu știe prea bine despre ce este vorba. "Vorbesc deja întruna la telefon de dimineață." În fabrica Kludi din Hornstein lucrează puțin peste 100 de persoane, o treime din acestea vin zilnic din Ungaria vecină. Unul din acești lucrători este Géza Dezsö. "Azi nu știm nici măcar dacă vom putea trece granița ca să ne întoarcem acasă", spune el. Într-un mic sat de lângă Sopron, el a construit o casă mare din banii câștigați muncind în Austria. Omul este supărat: "Pentru ce naiba mai există UE?" În această criză, fiecare stat național face ce vrea, închide granițele după cum dorește. "M-am gândit deja să mă mut în Austria", spune el, "atunci măcar nu mai trebuie să trec granițe." Și șeful de producție de la Kludi își face griji, pentru că "planul de comenzi este plin." Fuerlinger nu știe cât timp se va mai putea baza pe lucrătorii din Ungaria. "Mă rog zilnic", spune el, "pentru angajații mei, pentru întreaga omenire și pentru ca lucrurile să meargă mai departe."

Chelner fără job

Gábor Maris, de 37 de ani, este blocat deja de la începutul lui martie la Csokonyavisonta, la granița ungaro-croată, în locuința surorii sale. "Am lucrat la Linz într-un hotel în care au loc seminarii", povestește el, mereu câte cinci zile la rând, în weekend înapoi acasă. La începutul lui martie ar fi trebuit să înceapă un job nou la un alt hotel similar din Dachstein în regiunea Steiermark. Mai aproape de casă. Dar noul angajator l-a anunțat să nu se grăbească - totul este pe moment înghețat. "Cel mai devreme în mai, poate doar în iunie", spune el. Cetățeanul maghiar trăiește acum din economii. Agenția muncii din Ungaria nu s-a ocupat de cazul lui, i-a spus că abia în două săptămâni s-ar putea să aibă timp de el. "Nu știu ce va fi", spune el, politica de comunicare a guvernului ungar ar fi "de tot râsul".

Situație de urgență în domeniul îngrijirii persoanelor în toată Europa

"Prost" - astfel răspunde Karla Engelhard la întrebarea cum îi merge. Jurnalista de radio tocmai l-a luat pe tatăl ei din spitalul din Prenzlau, bărbatul spune că vrea să moară în casa lui. Până acum a avut grijă de el o îngrijitoare din Polonia. "Ea nu a mai apărut", spune jurnalista. În situația ei sunt mulți alții în prezent. Regiunea de graniță Brandenburg se bazează mult pe personalul medical din Polonia vecină. Dar de vineri (27 martie – n. red.) Polonia a închis granițele și pentru lucrătorii navetiști. Cine vrea înapoi în Polonia, este obligat să stea două săptămâni în carantină - sau poate să rămână în Germania. Landurile de la frontieră Mecklenburg-Pomerania Anterioară și Brandenburg se străduiesc să-i păstreze pe lucrătorii polonezi, cu sprijin financiar și cazare în hoteluri oricum neocupate. Potrivit Camerei de Comerț și Industrie, de noile reglementări ar fi afectați peste 25.000 de lucrători navetiști doar la Berlin și în Brandenburg. Mulți dintre aceștia lucrează în spitale și în centre de îngrijire a celor cu nevoi speciale.

Jurnalista Karla Engelhard confirmă: fiecare al doilea medic sau îngrijitor din spitalul din Prenzlau ar veni din Polonia, potrivit ei: "Ar fi brutal dacă acești oameni nu ar mai veni la muncă." Asociația pentru îngrijire la domiciliu (VHBP) a avertizat în emisiunea magazin a ARD "Report Mainz" că, începând de la Paște, 100.000 până la 200.000 de persoane ar putea rămâne treptat fără îngrijire, "riscând să rămână singure acasă și să fie nevoite să fie internate în clinici sau cămine de bătrâni", potrivit șefului VHBP Frederic Seebohm. Ar fi o povară în plus pentru sistemul sanitar, pe lângă cea provocată de Covid-19. Și alte ramuri economice sunt într-o situație similară. Karla Engelhard ne povestește de vecinul ei, un agricultor. "El ar trebui acum să recolteze orzul", spune ea. Dar cei cinci lucrători polonezi nu mai sunt prezenți la muncă. Iar înlocuitorii sunt greu de găsit. "Este nevoie de experiență și în munca aceasta", studenții sau elevii nu ar putea să o facă direct, fără o pregătire în prealabil.