Criza şi consecinţele ei arabe

Prăbuşirea acţiunilor la bursele occidentale şi asiatice n-a rămas fără efect asupra prosperei pieţe financiare din lumea arabă. După reluarea tranzacţiilor în urma Ramadanului, în marele imperiu al petrodolarilor, Arabia Saudită, s-au înregistrat pierderi de 7 la sută, iar în Egipt căderea principalului indice bursier s-a cifrat la enormul procentaj de 16 la sută.

Catastrofala involuţie riscă să aibă efecte deopotrivă economice şi politice dintre cele mai neplăcute asupra unor ţări care, departe de a-şi utiliza în mod inteligent uriaşele venituri provenind din resursele lor petroliere, le-au investit aiurea. Fiindcă în lumea arabă prea puţin bani au ajuns în tehnologie de vârf, în informatică şi mai ales în educaţie şi învăţământ. Şi prea mulţi au fost asiduu risipiţi într-un lux deşănţat pentru un pumn de şeici, emiri şi prinţese, precum şi în acţiuni perdante.

Kuweitul de pildă a investit anul trecut nu mai puţin de două miliarde de dolari în Merryl Lynch. Intre timp banca a dispărut. Iar preţul petrolului, care a decolat spre ceruri la un moment dat, s-a redus cu 40 la sută.

Dacă toate acestea ar privi doar capetele încoronate ale populaţiilor arabe din regiune, pierderile ne-ar putea fi nouă, celorlalţi, mai mult sau mai puţin indiferente. Dar emiratele şi Arabia Saudită nu sunt doar mari investitori în economiile occidentale, ci dau de lucru şi unei întregi oştiri de muncitori din ţările vecine mai puţin sau deloc blagoslovite cu ţiţei. Nu puţini dintre ei joacă un rol considerabil în prospectiva diverselor mişcări extremiste şi a reţelelor teroriste aflate în căutare voturi şi de carne de tun pentru viitoare atentate.

Repatrierea lor în ţări şi ele sărăcite şi destabilizate de criza financiară şi de o virtuală recesiune consecutivă n-are cum să nu-i îngrijoreze pe politologi.

Unul dintre ei e analistul israelian Jonathan Spyer, de la Institutul de studii globale al Centrului pentru Afaceri Internaţionale din Herzliya. Potrivit lui Spyer, organizaţia extremistă şiită Hizbollah, satelitul iranian implantat în Liban a lansat recent, prin intermediul postului său tv, „al-Manar” un sondaj de opinie edificator. Spectatorilor li s-a cerut să se pronunţe asupra tezei, potrivit căreia criza financiară ar constitui debutul prăbuşirii imperiului american. În mod firesc, aproape 85 la sută din fidelii postului întreţinut de Hizbollah au răspuns afirmativ. Prea puţin uimitor e şi faptul că aceiaşi organizaţie a atribuit vina pentru criza financiară lobbyului evreiesc din SUA.

La rândul ei, „al Quaida” îşi freacă mâinile de bucurie, organizaţia lui Bin Laden aşteptând iminenta „înfrângere cataclismică a inamicilor Islamului”. E vădit că reţeaua teroristă islamistă are motive serioase să exulte.

Fiindcă foamea, sărăcia, şomajul şi mai cu seamă nesiguranţa au mai basculat odată cel puţin o democraţie aparent stabilă. Deşi comparaţiile sunt în genere riscante, e destul de clar că Germania din anii 30 ai veacului trecut n-ar fi încăput probabil atât de lesne pe mâna micului partid nazist, dacă n-ar fi trecut prin marea criză din 29-33.