Uitata comunitate de risc

Persoanele în vârstă și cele cu co-morbidități, medicii și personalul medical, toți sunt încadrați în grupele de risc în plină criză Corona. Dar nimeni nu vorbește public despre un grup mare și extrem de periclitat, despre milioanele de romi săraci. Pentru mulți dintre ei, mai ales în Centrul și Sud-Estul Europei se prefigurează o reală catastrofă sanitară și umanitară.  

Cei mai mulți romi trăiesc în condiții mizere, fără a avea posibilitatea de a respecta vreo regulă de igienă. În plus, o mare parte dintre aceștia, care supraviețuiesc din colectarea gunoaielor și a metalelor sau din comerțul stradal și vânzarea florilor, nu mai au nicio sursă de venit. 

Organizațiile de romi trag semnale de alarmă

Și problemele nu se opresc aici. Mulți romi se confruntă nu doar cu antițiganismul, tot mai răspândit, ci sunt extrem de stigmatizați.  Multe state, precum Slovacia, România și Bulgaria au decis, pe lângă marginalizarea deja existentă, măsuri suplimentare pentru comunitățile de romi, unde au declarat preventiv carantina și au amplasat forțe de ordine suplimentare.

Organizațiile de romi din Europa sunt pur și simplu alarmate. Consiliul Central German al Sinti și Roma se teme că "extrema dreaptă și naționaliștii din Europa Centrală și de Sud-Est vor folosi actuala criză Corona pentru a-și legitima și aplica pozițiile rasiste", se arată într-o declarație. Și raportorul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, parlamentarul ceh František Kopřiva avertizează că: "în loc să încerce să îi protejeze suplimentar pe cei periclitați și mai mult în actuala criză, unii politicieni alimentează activ antițiganismul."

Extrem de expuse sunt așezările romilor săraci

În Europa trăiesc între zece și douăsprezece milioane de romi, ei fiind cea mai numeroasă minoritate de pe continent. Aproape jumătate din toți romii sunt concentrați în șapte țări din Europa Centrală și de Sud-Est, adică în Cehia, Slovacia, Ungaria, România, Bulgaria, Serbia și Macedonia. Acolo se regăsesc și cele mai sărace așezări locuite de romi, precum Lunik IX la periferia orașului Kosice, din estul Slovaciei, Stolipinovo din Plovdiv, în Bulgaria, cartierul Ferentari din București sau Shuto Orizari, în apropierea de Skopje, din Macedonia de Nord. 

În aceste comunități, oamenii trăiesc la grămadă, în spații foarte mici. Deseori familiile, în care conviețuiesc trei sau patru generații, au doar o cameră sau două la dispoziție. În  afară de câteva cișmele comune, aflate pe străzi, ei nu au parte nici de apă curentă și nici de canalizare. Sunt, așadar, condiții ideale pentru răspândirea infecțiilor cauzate de COVID-19.

Deși condițiile de viață ale romilor și situația din comunitățile lor sunt de multă vreme cunoscute, în actuala criză Corona nu există măsuri centrale pentru a combate transmiterea în masă a virusului, cum ar fi o mai bună alimentare cu apă. Željko Jovanović, care conduce programul pentru romi din cadrul Open Society Foundation avertizează asupra riscurilor de a neglija în continuare necesitățile celor mai săraci din comunitate. "Până acum majoritatea a ignorat situația, fie că este vorba despe șomajul mare în rândul romilor sau despre atacurile extremei drepte asupra acestora și implicit asupra democrației", declară Jovanović pentru DW. "Acum trebuie să fie clar că protecția sănătății romilor are consecințe directe și imediate asupra restului populației."

Țăndărei intră în carantină

Sâmbătă, printr-o nouă ordonanță militară, orașul Țăndărei din Ialomița a intrat complet în carantină. Decizia a survenit după ce în localitatea locuită majoritar de romi, cei mai mulți au ignorat măsurile stabilite de guvernul de la București în contextul crizei provocate de COVID-19. De altfel, șapte persoane au murit în Țăndărei, în urma infectării cu noul tip de coronavirus.

Se impun urgent programe sociale

În Slovacia, noul guvern conservator-naționalist de dreapta a recunoscut între timp problema dar nu pentru a aborda-o imediat. Șeful guvernului Igor Matovič a anunțat în această săptămână că vor testa în masă locuitorii din 33 de așezări de romi, începând chiar de vineri. Testele îi vizează mai ales pe cei recent reveniți din străinătate. Probele vor fi luate de către medici militari, însoțiți de soldați. În funcție de rezultatele finale, se va decide fie transferul acestora în centrele de carantină, fie intrarea în carantină a întregii zone.

În România și Bulgaria mai multe comunități de romi sunt izolate de poliție și jandarmerie, după ce mulți locuitori au revenit din străinătate și au refuzat să rămână în izolare la domiciliu sau în carantină.

În Bulgaria, cartierele locuite de romi din orașele Nova Sagora, Kazanlak și Sliven sunt izolate. Dincolo de măsurile de protecție, romii primesc rareori ajutor social. În Slovacia, anumite administrații locale au pus la dispoziția comunităților de romi surse mobile de apă potabilă. În România, la Cluj, Primăria a distribuit săptămâna trecută pachete de alimente și produse de igienă pentru 300 de familii, care trăiesc lângă gropa de gunoi a urbei. 

În Ungaria, mai ales în zona de est a țării, unde mulți romi trăiesc în condiții inimaginabile, activistul și președintele parlamentului romilor din Ungaria, Aladár Horváth, a solicitat un program social pentru locuitorii acestor zone izolate. Într-o scrisoare adresată guvernului și șefului statului, el a prezentat un program în nouă puncte pentru a gestiona criza pentru romii săraci. "În zonele ghetoizate, locuitorii nu au niciun fel de economii, niciun fel de rezerve, nu există medici și tot mai mulți se tem că nu vor mai avea mâncare pentru copii.", a scris el. Până acum nu a primit niciun răspuns.