Criza coronavirus: Contactele între oameni rămân limitate

Nu se mai merge la cinema. Ori la concerte. Colegii nu mai beau o cafea împreună. Chiar și după un an și jumătate de la debutul crizei, mulți germani își limitează drastic contactele, după cum relevă un studiu, intitulat ”Monitorul de Contacte”, întocmit de un grup de cercetare coordonat de cercetătorul în domeniul complexității, Dirk Brockmann, de la Universitatea Humboldt din Berlin (care este și consultant al Institutului Robert Koch, autoritatea națională de sănătate din Germania). 

Brockmann și colegii săi au analizat date GPS anonime colectate de la peste un milion de telefoane mobile din Germania. În cazul în care două dispozitive se aflau în același loc - o zonă definită ca având o dimensiune de opt metri pătrați - timp de cel puțin două minute, acestea erau considerate contact. Înainte de începerea pandemiei, fiecare utilizator de telefon mobil avea în medie aproximativ 20 de astfel de contacte pe zi.

Cifra crește încetișor

”Acum, numărul contactelor este la jumătate”, spune Brockmann, într-un interviu acordat DW. ”Este foarte probabil ca această tendință să aibă legătură cu faptul că încă nu mergem la restaurant atât de des, nu participăm încă la evenimente unde există multe contacte”. Numărul de contacte crește din nou în direcția normalității, ”dar foarte lent, mai lent decât ritmul în care au fost reduse contactele în primul val de coronavirus”, explică expertul. 

În martie 2020, în decurs de două săptămâni, numărul mediu de contacte între oameni a scăzut rapid. La fel și rata de infectare, care indică numărul mediu de oameni pe care o persoană infectată îi contaminează. Până la 25 martie 2020, când Bundestag-ul, camera inferioară a Parlamentului german, a activat ”situația epidemică de anvergură națională”, germanii își reduseseră deja contactele la o medie de mai puțin de nouă contacte pe zi.

”Deși nu a fost cel mai mare val, oamenii au reacționat rapid, cu intensitate, într-o situație de pandemie, plină de necunoscute, care bătea la ușă”, spune Brockmann. În consecință, percepția personală a riscului a jucat un rol esențial, mult mai mare decât măsurile politice de tip lockdown, precizează expertul. 

”Sfârșitul tuturor restricțiilor”

Restricțiile ar putea fi eliminate treptat, potențialul viitor guvern federal, alcătuit din social-democraţi, ecologişti şi liberali, intenționând să pună capăt "situației epidemice de anvergură națională” după 25 noiembrie. 

”Măsuri precum închiderea școlilor, lockdown-ul și interdicția de părăsire a domiciliului nu vor mai fi susținute în niciun caz de noi (social-democrații, n.r), în situația actuală ele fiind disproporționate”, a declarat Dirk Wiese, din partea grupului parlamentar SPD din Bundestag. 

Cu toate acestea, până în primăvara anului viitor, landurile federale vor putea să activeze măsuri precum regulile de distanțare sau obligativitatea de purtare a măștii. Totuși, ”există un sfârșit absolut al tuturor măsurilor și toate acestea se vor încheia până la începutul primăverii, cel târziu la 20 martie 2022”, a declarat Marco Buschmann, deputat FDP. 

Societatea obosește

Cu toate acestea, indiferent de măsurile politice, comportamentul individual va continua să fie ghidat, cel puțin parțial, de propria percepție a riscului. 

În cazul în care rata de incidență scade, oamenii vor intra din nou în contact mai strâns unii cu alții. ”Însă dacă incidența crește vertiginos, așa cum se întâmplă acum, oamenii vor fi mai precauți pentru că se tem, pe bună dreptate, de infectare”, este convins Brockmann, care vorbește despre o corelaţie între modul de a se comporta și incidență. 

Sociologul mai spune că, după un an și jumătate de pandemie "există și manifestări de oboseală, pe măsură ce societatea se adaptează la situație”.  

Expertul recomandă distanțarea și masca

Ținând cont de varianta Delta a virusului, mai contagioasă, Brockmann recomandă în continuare oamenilor să păstreze distanța și să poarte mască de protecție, lucru valabil și pentru persoanele vaccinate. Acestea din urmă au protecție împotriva formelor grave de boală, ”dar probabilitatea de a fi infectat nu este redusă cu sută la sută, existând încă un risc minim de a purta virusul, fără a sesiza acest lucru”. 

Pentru studiile lor, Brockmann și colegii acestuia utilizează nu numai date anonime de telefonie mobilă, ci și informații livrate de la aparatele de monitorizare a parametrilor fizici pe care utilizatorii le furnizează în mod voluntar. Acest lucru este în curs de extindere. În cadrul așa-numitei donații de date, utilizatorii pot participa acum și la studii științifice. 

Donarea voluntară de date cu ajutorul smartphone-ului

Prin intermediul telefoanelor inteligente, cei peste jumătate de milion de donatori voluntari de date pot participa la sondaje în cadrul cărora se pun întrebări și despre aspectele psihologice ale pandemiei. Brockmann, cercetător în domeniul complexității, lucrează la studiu alături de Cornelia Betsch, profesor de psihologie. 

Astfel de abordări interdisciplinare întâmpină adesea dificultăți în Germania, spre deosebire de SUA. Însă pentru Brockmann, această strategie este esențială: ”Pandemia în sine este în primul rând un fenomen psihologic”, având legătură cu relațiile interpersonale - contactele dintre oameni – și, mai nou, și cu reticența ridicată a germanilor față de vaccinare în această fază a pandemiei.

Prin munca lor, cercetătorii vor să contribuie la prevenirea repetării greșelilor făcute de responsabilii germani în ultimii un an și jumătate. În cele din urmă, tot clasa politică este cea care trebuie să acționeze. Mesajul cercetătorului de la Universitatea Humboldt din Berlin pentru responsabilii politici: ”Comunicarea este cel mai important lucru într-o pandemie!”