1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Criza financiară, balaurul care trebuie învins

Vlad Drăghicescu5 decembrie 2008

Criza financiară este departe de a fi depăşită. Ziarele germane şi nu nunumai salută însă deciziile luate de guvernele europene, care doresc să combată în mod eficient problemele de pe pieţele financiare.

https://p.dw.com/p/G9wb
Europenii vor să combată criza financiară

Veştile bune sunt pasăre rară în presa germană şi internaţională de astăzi. Cotidianul „Die Welt”, ca de altfel aproape toate ziarele germane, consemnează pierderile financiare fără precedent ale băncilor elveţiene. Recesiunea revine în forţă nu doar pe primele pagini ale ziarelor, ci se face simţită din ce în ce mai puternic în economiile statelor lumii. Volatilitatea băncilor elveţiene, anticipată ce-i drept de mulţi analişti economici, ar putea periclita nu mai puţin de cinci mii de locuri de muncă. Cu toate acestea, spune Neue Zürcher Zeitung, Elveţia rămâne una din ţările cel mai puţin afectate de criza financiară.

Pe de altă parte, Frankfurter Allgemeine consideră că „banii ieftini” nu sunt o soluţie pentru ieşirea din impas, ci cel mult o măsură de avarie menită a salva aparenţele. Concret, prestigiosul cotidian german consideră că recenta decizie a Băncii Centrale Europene de a scădea dobânda de referinţă, exemplu urmat şi de Bank of England şi Banca Regală a Suediei, este o dovadă clară că rădăcinile crizei actuale se află în Statele Unite, în sectorul imobiliar.

Bildgalerie 50 Jahre Römische Verträge Bild 15 EZB Errichtung 1998
Banca Centrală Europeană a operat cea mai mare scădere a dobânzii de referinţă din istoria sa de 10 aniImagine: AP

Frankfurter Allgemeine se întreabă în ce măsură decizia reducerii dobânzii de referinţă nu trebuie dublată şi de alte măsuri anti-criză, cunoscut fiind faptul că sistemul financiar mondial se confruntă momentan cu o criză fără precedent. În acest context, cotidianul german salută decizia unor state precum America, China, dar şi Franţa de a dezvolta un program conjunctural în vederea reanimării economice.

Toate aceste programe conjuncturale sunt finanţate prin intermediul creditelor, ceea ce măreşte datoria publică a acestor ţări. Acest lucru nu constituie însă un dezavantaj major pentru state puternice precum Germania sau Franţa, care în acest moment pot accesa bani în condiţii extrem de avantajoase, mai afirmă jurnaliştii de la Frankfurter Allgemeine.

Scăderea istorică a dobânzii de referinţă urmăreşte ieftinirea creditelor şi revigorarea economiei. „Prin această decizie, Banca Centrală Europeană transmite un semnal pozitiv pieţelor financiare”, a declarat ministrul german de finanţe, Michael Glos, citat de Sueddeutsche Zeitung.

Opel Deutschland in der Krise
Opel-ul speră să beneficieze de ajutor financiar statalImagine: AP

Şi tot Sueddeutsche Zeitung vorbeşte despre o aşa-numită „nouă generozitate”, atunci când se referă la recenta decizie a Băncii Centrale, adăugând că subvenţiile sunt antisociale şi evidenţiază slăbiciunile politicienilor. „După o lungă perioadă de acalmie şi tăcere, politicienii au început să fie din nou activi. Inima politicului a început să bată alert în perioadă de criză. Criza financiară le cere să acţioneze, să împartă cu chibzuinţă banul public sectoarelor economice care au cea mai mare nevoie de el. Depăşiţi de situaţie, managerii germani apelează imediat la stat, în speranţa unui cadou din partea cancelariei federale. Compania Opel va primi cel mai probabil ajutorul dorit, apoi, probabil, şi industria constructoare de maşini.”, se arată în comentariul celor de la Sueddeutsche Zeitung.

Mai puţin optimism răzbate însă din paginile ziarului „Die Welt”, care atribuie guvernului federal multe slăbiciuni în gestionarea crizei actuale. Dispariţia exceselor prezente în mentalitatea germană a primei jumătăţi de secol a fost posibilă mai ales datorită prosperităţii. Această teză este susţinută de foarte mulţi analişti. Ştim însă că atunci când o criză bate la uşă, multe lucruri se pot schimba, afirmă editorialistul de la „Die Welt”.

Un alt subiect tratat pe larg în prea internaţională de astăzi este şi acţiunea poliţiei israeliene de evacuare a unui grup extremist de colonişti evrei dintr-o clădire din Hebron, ocupată timp de mai multe săptămâni de tineri naţionalişti. Neue Zuercher Zeitung relatează că nu mai puţin de şase sute de forţe de ordine au participat la această acţiune, decisă de ministrul israelian al apărării, Ehud Barak. În ciuda opoziţiei masive a coloniştilor, intervenţia poliţiei a durat o jumătate de oră, fiind un succes.

Dalai Lama begrüsst Anhänger in Frankreich
Dalai Lama în timul vizitei sale în Franţa, în luna august a anului acestuiaImagine: AP

New York Times, dar şi Financial Times sau Sueddeutsche Zeitung relatează cu lux de amănunte vizita la Bruxelles a liderului religios tibetan Dalai Lama. În penumbra zâmbetului prietenos al preşedintelui Parlamentului European, Hans-Gert Poettering, care i-a urat bun venit lui Dalai Lama, poate fi desluşit rictusul neprietenos al Chinei. Guvernul de la Beijing a criticat atât vizita lui Dalai Lama la Bruxelles, cât şi întâlnirea ce urmează a avea loc între acesta şi preşedintele francez, Nicolas Sarkozy. Cu atât mai mult cu cât liderul tibetan susţine în continuare cu tărie ideea autonomiei Tibetului.