Criza gazelor se agravează

Ministrul Economiei, Adrian Videanu, a declarat că Guvernul este în măsură să facă faţă situaţiei, dar a convocat totuşi o nouă reuniune de urgenţă. Autorităţile de la Bucureşti sînt în general optimiste, dar ele mizează totuşi pe o rezolvare rapidă a crizei. Există deja semne de îngrijorare că în anume regiuni ale ţării sursele alternative de energie nu vor fi suficiente sau pur şi simplu nu vor fi accesibile.

Potrivit Agenţiei ruseşti de ştiri « Itar-Tass », primul ministru al Rusiei, Vladimir Putin a declarat ieri că a fost sunat de premierul Bulgariei şi de Preşedintele României, care ar fi fost « extrem de îngrijoraţi de cursul pe care l-au luat evenimentele ». La Bucureşti informaţia nu a fost confirmată şi am remarcat, în plus, că Preşedintele Traian Băsescu nu a mai criticat public poziţia Rusiei. Tăcerea sau poate mai bine spus discreţia responsabililor politici contribuie şi ea la adîncirea confuziei întrucît nu se ştie bine cine poartă principala responsabilitate pentru criza creată. În mod evident şi Rusia şi Ucraina fac eforturi pentru a convinge opinia publică europeană şi pe oficialii de la Bruxelles că cealaltă parte este cea vinovată.

În prim plan litigiul se poartă între compania rusească Gazprom şi compania ucrainiană Naftogaz din cauza unor mai vechi datorii ucrainiene, dar nimeni nu ignoră totuşi substratul politic. Observatorii atenţi ai fostului spaţiu sovietic presupun că Rusia caută acum să oprească prăbuşirea preţului la gaz în contextul ieftinirii petrolului. Aşadar Rusia ar fi declanşat în plină iarnă geroasă criza cu Ucraina, ca formă de presiune psihologică asupra întregii Europe. Cauza principală a crizei ar sta aşadar în dezastrul de fond al economiei ruseşti, care caută să se salveze prin exploatarea la maximum a preţului la resursele sale naturale.

În acest context e greu de ştiut ce ar putea face Uniunea Europeană. În orice caz, primul ministru al Cehiei, care exercită preşedenţia prin rotaţie a UE, a declarat că reducerea « substanţială » a cantităţii de gaz livrate diferitelor ţări europene în plină iarnă geroasă constituie o situaţie "complet inacceptabilă".