Criza locuinţelor în Germania şi "drama invizibilă"

În Germania, cu 30 de euro poate fi cumpărat un buchet de flori, alimente pentru câteva zile, un joc pentru calculator sau chiar mai multe, una sau două cărţi. Conform publicaţiei "Finanztest", tot 30 de euro costa în 2016 şi un metru pătrat de locuinţă închiriată în oraşul München. O locuinţă bine situată, cu cele mai bune dotări. Ziarul "Finanztest" citează ca sursă datele institutului "vdp Research", finanţat de către băncile din Germania.

Conform indexului "F+B", preţul mediu pentru un metru pătrat la închiriere în München a fost, în 2016, de 11,18 euro - cu 71% mai mare comparativ cu media la nivel naţional. De asemenea şi în Hamburg, Berlin, Stuttgart, Düsseldorf sau Frankfurt locuinţele la un preţ rezonabil sunt din ce în ce mai rare. În ciuda introducerii măsurilor menite să împiedice dezechilibrele pe piaţa închirierilor de locuinţe, în 2016 chiriile tot s-au majorat cu 1,8 procente.  

Lipsesc un milion de locuinţe

Creşteri au fost înregistrate şi la achiziţionarea de bunuri imobiliare. Unul dintre motive ar fi înmulţirea cererilor mai ales în centrele marilor oraşe. "Peste jumătate din absolvenţii de liceu merg la facultate. Facultatea se face la oraş, nu la ţară. Marile aglomerări urbane îi atrag pe tineri", afirmă profesoara Susanne Heeg de la Universitatea Goethe din Frankfurt pe Main. Cine îşi permite rămâne la oraş după obţinerea diplomei.

Conform Institutului federal pentru dezvoltare urbană şi spaţială BBSR, pentru acoperirea necesarului ar trebui construite, până în 2020, 272.000 de noi locuinţe anual. Germania are cu un milion de locuinţe mai puţin decât ar fi nevoie. În 2016 au fost ridicate doar 53.000 de apartamente noi. Mai mult, afirmă specialiştii Institutului "Pestel" din Hanovra, în ultimii zece ani au dispărut de pe piaţă aproximativ 100.000 de locuinţe sociale (locuinţe subvenţionate). 

Multe dintre apartamentele cândva proprietate de stat au ajuns pe mâna marilor operatori de pe piaţa imobiliară. Vonovia, cea mai mare firmă de profil din Germania, administrează peste 300.000 de apartamente. Unul dintre obiectivele concernului este "Realizarea de profit prin majorarea constantă a chiriilor şi trecerea profitului în conturile acţionarilor. Pentru Vonovia locuinţele în sine sunt irelevante. Interesant e numai câştigul", afirmă Susanne Heeg.

În plus, multe din casele nou construite în centrele oraşelor sunt cumpărate, în cele mai multe cazuri, ca asigurare, ca investiţie pentru bătrâneţe. În mod evident din construirea de apartamente destinate cumpărării se câştigă mai mult. De aceea locuinţele de cumpărat au prioritate la construire, critică specialiştii în domeniu. "Concomitent, proiecte întregi alimentează fonduri imobiliare sau alte fonduri aparţinând firmelor de asigurări sau băncilor", explică Heeg. Acestea funcţionează pe aceleaşi principii ca Vonovia. 

A doua Franţă?

Afectaţi de oferta limitată de pe piaţa locuinţelor sunt mai ales cei cu venituri mici. "Doar fiecare a cincea persoană cu venituri modeste are şansa să închirieze o locuinţă socială", menţionează pagina online a institutului "Pestel". Experţii avertizează asupra unei "segregări sociale", în condiţiile în care nevoiaşii sunt concentraţi în anumite zone ale oraşelor.

"Germania ar putea trăi experienţa marilor oraşe din Franţa, în care populaţia săracă locuieşte numai în suburbii", spune Susanne Heeg. În Frankfurt pe Main, de exemplu, numai anumite categorii sociale îşi pot permite apartamente între vechile ziduri ale oraşului. Cei cu venituri mici sunt obligaţi să locuiască numai la periferie. Creşterea preţurilor la chirii ar putea duce şi la reducerea cheltuielilor destinate altor activităţi sau investiţii, adaugă Heeg. "Cine mai iese în centru sau la concerte? Doar cei care îşi permit. Ceilalţi rămân acasă. Este o dramă. O dramă invizibilă."

Situaţia delicată de pe piaţa locuinţelor a afectat oricum şi pătura medie. În context, ministrul federal al Construcţiilor, Barbara Hendricks (SPD), a anunţat că guvernul de la Berlin a reintrodus pe agenda sa politică ofensiva locuinţelor subvenţionate. Ca atare, fondurile destinate construirii acestor spaţii de locuit a fost triplat la 1,5 miliarde de euro.  

Şi, totuşi, subiectul nu prea are greutate în actuala campanie electorală. Deşi conservatorii şi social-democraţii cer construirea de apartamente sau case la preţuri suportabile şi chiar şi partidele de opoziţie vin cu soluţii pentru ameliorarea problemei, subiectul e ca şi inexistent în programele electorale.

Experţii afirmă că necesarul ar fi de cel puţin 200.000 de locuinţe noi pe an, dintre care 80.000 dintre acestea locuinţe sociale (subvenţionate). Investitorii ar trebui atraşi cu facilităţi fiscale şi ar trebui impus un plafon al chiriilor. Situaţia nu se va relaxa de la sine, susţin specialiştii. "Pe termen mediu sau lung preţurile ar trebui să scadă. (...) Cândva va trebui să se întâmple ceva, dar nu ştiu când", conchide Susanne Heeg.

Autoare: Helena Kaschel / CS