1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Criza politică din România şi aderarea la Schengen

Claudia Stefan8 august 2012

Aderarea la Schengen sub semnul îndoielii, Ponta şi mini-recensământul, răspundere comună asupra datoriilor, introducerea unei "monede paralele" în Grecia, modelul german - admirat, dar şi invidiat

https://p.dw.com/p/15ljw
Imagine: picture-alliance/dpa

După ce, în ediţia de vinerea trecută a publicaţiei "Rheinische Post", ministrul federal de interne, Hans-Peter Friedrich, spulbera speranţele României şi Bulgariei privind aderarea celor două state la spaţiul Schengen, politicianul creştin-social revine cu o nouă doză de specticism la adresa celor două ţări - de data aceasta în paginile ziarului "Hamburger Abendblatt". Friedrich pune la îndoială posibilitatea realizării, până la sfârşitul acestui an, a primului pas din planul de extindere în două trepte - plan ce prevede mai întâi deschiderea frontierelor maritime şi aeriene, urmând ca abia după aceea să se ia o decizie în privinţa graniţelor terestre.

"S-ar putea ca preconizata eliminare a controalelor pe aeroporturi şi în porturi maritime să fie amânată", crede ministrul german care deplânge rezultatele slabe ale Bulgariei în lupta contra corupţiei şi a criminalităţii. În acelaşi interviu, Hans-Peter Friedrich mai vorbeşte şi despre evoluţia politică îndoielnică a României: "Bineînţeles că pentru aderarea la spaţiul Schengen este relevantă şi arhitectura internă a statului de drept". Conform lui Friedrich, miniştri europeni de interne vor reveni, în luna septembrie, asupra planului în două trepte, propus de Germania şi Franţa, proiect care a întâmpinat rezistenţă din partea Olandei. 

"Ponta renunţă la mini-recensământ", anunţă portalul austriac "Die Presse.com". În timp ce Traian Băsescu descrie drept "o mascaradă" ideea unui recensământ improvizat, premierul Ponta aruncă pisica moartă tot în curtea PDL-ului şi a preşedintelui suspendat întrucât "boicotul continuă". Noul premier român le cere miniştrilor de resort să efectueze verificări, cât mai urgent posibil, prin "mijloace administrative".

Evoluţia politică din România poate avea, în continuare, urmări, scrie "Handelsblatt". Ponta a sporit presiunile asupra Curţii Constituţionale, iar acum judecătorii cheamă în ajutor Uniunea Europeană. Într-un "mesaj urgent", adresat Comisiei Europene, Consiliului European şi comisarului ONU pentru drepturile omului, preşedintele Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, reclamă amestecul masiv al premierului socialist, Victor Ponta, în deciziile Curţii. Conform "Handelsblatt", într-o scrisoare deschisă, Zegrean a primit asigurări din partea comisarului european Viviane Reding că situaţia de la Bucureşti se află în atenţia CE, instituţie "decisă să garanteze respectarea statului de drept şi a independenţei Justiţiei în România".

Soluţii pentru criza elenă

"Puţin Euro nu merge", titrează astăzi "Der Tagesspiegel". Amintind propunerile mai multor economişti, care vorbesc despre posibilitatea unui aşa-numit "Geuro", publicaţia se întreabă cum ar fi dacă Grecia ar introduce o monedă paralelă monedei unice europene. La prima vedere, scenariul "Geuro" ar fi o soluţie simplă: statul elen n-ar mai trebui să se împrumute de pe nervoasele pieţe financiare, iar dependenţa faţă de partenerii europeni, cărora oricum le-a cam pierit cheful de salvare, s-ar reduce considerabil. Grecia s-ar îndatora mai mult la propria populaţie şi mai puţin în străinătate. Cu toate acestea, scriu jurnaliştii, exemplele Argentinei şi Californiei - care au introdus în circulaţie "bonos", respectiv "I.O.U" - demonstrează că moneda paralelă nu e cea mai fericită opţiune. La un calcul rapid, specialiştii eleni admit faptul că "Geuro" ar presupune destulă cheltuială şi că posibilitatea de a bate propria monedă n-ar mai încuraja guvernul să economisească atât de mult. 

Griechenland Euro Staatsbankrott immer wahrscheinlicher Symbolbild Pleite
Imagine: picture-alliance/dpa

Răspunderea comună pentru datoriile de stat nu rezolvă problema zonei Euro. Ediţia online a publicaţiei "Financial Times Deutschland" explică, pe larg, de ce n-ar trebui să devină Europa o uniune a datoriilor. "Cine pronunţă A trebuie să pronunţe şi B şi să înveţe lecţia după următorul diagnostic: spaţiul individual de manevră privind gradul de îndatorare a unei ţări este mult mai mic în interiorul zonei Euro comparativ cu statele din exteriorul acesteia. Dar nu-ţi poţi mări spaţiul de manevră prin cumularea tuturor datoriilor deoarece, structural, riscurile nu sunt împărţite în mod egal. Mai degrabă guvernele naţionale ar trebui să controleze acest lucru", conchide FTD.

Comparaţii deplasate

Criza scoate în evidenţă rolul Germaniei, notează "Die Presse.com". Comparaţiile cu perioda nazistă au devenit cântecul care acompaniază rolul central al Berlinului în Europa. Publicaţia electronică porneşte de la un articol apărut în ziarul "Il Giornale", parte a imperiului mediatic Berlusconi, în care comentatorul fabulează pe marginea unei Italii situate, de multă vreme, nu în Europa, ci în cel "de-al patrulea Reich".

Angela Merkel Sondersitzung Finanzhilfen für Spanien
Imagine: dapd

Dar, în ultimii trei ani, Angela Merkel a devenit imună la durere. Considerat "paznicul Europei", cancelarul german a fost deseori taxat din cauza strategiilor sale privind rezolvarea crizei, în multe cazuri prin planuri de austeritate. Dar, ca putere economică, iată că Germania iese întărită din criză. În timp ce forţa Franţei slăbeşte, iar Italia, Spania sau Grecia achită dobânzi usturătoare, dobânzile germane sunt la cel mai mic nivel înregistrat în ultimele luni, iar exporturile merg bine. Modelul german trezeşte atât admiraţia, cât şi invidia vecinilor.