Croaţia şi Serbia se acuză reciproc de genocid

Încă din 1999, Croaţia a dat în judecată fosta Iugoslavie la Tribunalul pentru Crime de Război, acuzând autorităţile de la Belgrad de genocid. De abia după 15 ani, încep primele audieri ale reprezentanţilor Serbiei, stat devenit urmaş juridic al defunctei Iugoslavii. Scopul plângerii depuse de croaţi este de a dovedi că unităţile comandate de conducerea de la Belgrad în timpul războiului dintre 1991 şi 1995 au comis acte de genocid. Peste 10.000 de cetăţeni croaţi au fost ucişi în aşa numitele acţiuni de epurare etnică. Plângerea are ca scop, după cum declara fosta ministră a justiţiei Vesna Škare-Ožbolt, indentificarea Croaţiei ca victimă de război. Proiectul a devenit prioritar pentru guvernul de la Zagreb. Plângerea urmăreşte obligarea Serbiei la asumarea mai multor condiţii: condamnarea tuturor criminalilor de război, retrocedarea bunurilor de patrimoniu confiscate în timpul războiului din Croaţia şi plata unor reparaţii morale. În plus, Serbia ar trebui obligată să clarifice soarta celor 1.400 de croaţi, dispăruţi în timpul conflictului.

În anul 2010, Serbia a reacţionat printr-o plângere similară, acuzând Croaţia de genocid - în urma uciderii a peste 6.000 şi a expulzării a peste 200.000 de sârbi din Croaţia în timpul războiului. Guvernul de la Belgrad şi-a declarat de mai multe ori disponibilitatea de a renunţa la plângere, dacă şi Zagrebul ia o decizie similară. În săptămânile următoare, la Haga, vor fi audiate ambele părţi.

O plângere aproape identică a fost respinsă în 2007

Juriştii din ambele state preconizează că nici una dintre plângeri nu are şanse reale de a fi acceptată: "Cred că audierile nu vor schimba nimic. O plângere aproape identică depusă de Bosnia-Herţegovina în anul 2007 împotriva Serbiei a fost respinsă de Tribunalul Internaţional pentru Crime de Război.", declară faimosul avocat din Zagreb Veljko Miljevic pentru DW. Şi colegul său din Belgrad, fost ministru de interne al Serbiei, Božo Prelević, explică: "Cred că în Croaţia epurarea etnică a existat de ambele părţi, dar strict juridic nu a avut loc un genocid. Termenul juridic de genocid este foarte clar definit şi prin urmare cred că nici partea sârbă şi nici cea croată nu vor avea câştig de cauză".

Şi totuşi, relatările din presă referitoare la proces ar putea readuce în atenţia opinia publice soarta victimelor de război şi a criminalilor necondamnaţi, crede Vesna Teršelič de la organizaţia "Documenta", care luptă pentru drepturile victimelor războaielor din Balcani.Pe de altă parte însă, sala de judecată nu este cel mai bun loc pentru a discuta despre un capitol istoric foarte complicat.

Relaţiile bilaterale afectate

În plus, locuitorii celor două state au astăzi "cu totul alte probleme", atrage atenţia Božo Prelević. Rata şomajului în Croaţia, devenit membru al UE în iulie 2013, atinge 20 la sută. Iar Serbia, candidat la aderarea în structurile comunitare, are o serie de reforme pe care trebuie să le ducă la bun sfârşit. În Serbia au loc la mijlocul lunii martie alegeri parlamentare anticipate. "Şi lupta înmpotriva corupţiei este în plină desfăşurare" mai adaugă Prelević. Aceste priorităţi ar putea influenţa atenţia opiniei publice faţă de audierile de la Haga.

Şefa diplomaţiei croate, Vesna Pusić, şi vice-premierul sârb, Aleksandar Vučić, au declarat, cu puţin timp înainte de începerea audierilor de la Haga, că acţiunile de la Tribunal nu vor afecta relaţiile bilaterale. Mulţi observatori sunt însă mai pesimişti: "Nu putem vorbi despre relaţii bilaterale bune în cazul a două state care se acuză reciproc de genocid. Pur şi simplu nu se potriveşte", crede avocatul croat Veljko Miljevic. "Dar există posibilitatea ca, pe perioada audierilor, adică timp de o lună, cele două părţi să se apropie şi să încerce să găsească anumite compromisuri."