Cu efect sau numai vorbe goale?

A treia fază a sancţiunilor împotriva Moscovei prevede măsuri punitive suplimentare şi se va răsfrânge asupra unor anumite domenii ale economiei ruseşti. În timp ce primele două faze ale sancţiunilor aveau drept ţintă persoane particulare şi averile acestora, a treia categorie de sancţiuni ar putea viza întreprinderi şi produse din diferite ramuri economice. Barack Obama le-a numit, de fapt, deja: servicii financiare, energie, metalurgie, minerit, construcţiile de maşini, industria de armament, precum şi alte branşe aferente.

Avocata Maya Lester, care a avut şi numeroşi clienţi afectaţi de sancţiunile impuse de occident, crede că aceste măsuri nu s-ar îndrepta spre anumite persoane sau firme, ci ar avea drept obiectiv îngrădirea sau chiar sistarea comerţului şi tranzacţiilor dintre Rusia şi UE sau dintre Rusia şi SUA, în anumite domenii.

Care este "linia roşie"?

Ei bine, la această întrebare răspunsul nu e clar, anume în ce condiţii intră în vigoare sancţiunile fazei a treia. În deciziile adoptate pe 20 martie şi 28 aprilie, Uniunea Europeană prevede ca măsurile punitive suplimentare să fie aplicate în cazul în care situaţia din Ucraina continuă să se destabilizeze. Până acum o săptămână părea că aceste sancţiuni vor fi adoptate din momentul în care Rusia ar interveni în estul Ucrainei. La data de 2 mai lucrurile s-au schimbat, după ce Obama şi Merkel au anunţat că sancţiunile vor intra în vigoare în cazul în care Rusia va împiedica desfăşurarea alegerilor prezidenţiale din Ucraina, programate pentru finele lunii mai.

Cât de rapid ar putea fi aplicate sancţiunile?

Washingtonul ar putea aplica sancţiunile de îndată ce s-a luat decizia în acest sens. În SUA nu e nevoie de o lege specială, explică Maya Lester. În Uniunea Europeană, în schimb, situaţia e alta. "După câte ştiu, în momentul de faţă legislaţia europeană nu permite aplicarea de sancţiuni în anumite sectoare", mai spune Lester, adăugând că o lege corespunzătoare ar trebui susţinută de toţi membrii UE. Aceştia ar trebui să stabilească cât de departe pot merge aceste măsuri restricitve.

Ar fi pentru prima dată?

UE şi SUA au experienţă în ce priveşte aplicarea de sancţiuni. În prezent, UE a decis sancţiuni contra peste 30 de state, iar SUA împotriva peste 10. Vizate sunt înainte de toate ţări asiatice şi africane. State precum Coreea de Nord, Sudanul sau Zimbabwe. Cu Rusia situaţia e alta, dat fiind mărimea ţării şi relaţiile strânse economice cu occidentul. Sancţiunile la adresa Rusiei ar afecta şi alte state, atrage atenţia Thomas Biersteker de la Targetet Sanctions Consortium din Geneva - un grup de experţi din domeniul sancţiunilor ONU. În practică, aplicarea de sancţiuni dure la adresa unui Global Player, precum Rusia, ar fi din punct de vedere politic mult mai dificil. Sancţiunile ar putea lovi puternic însăşi ţara care le adoptă, apreciază Biersteker.

Cum ar arăta un astfel de scenariu?

Guvernul american a enumerat domeniile în cauză: energie, înarmare, finanţe. O posibilă sancţiune ar putea consta în obligarea marilor companii de credit-carduri - Visa şi Mastercard - să se retragă din Rusia. Experţii cred însă că aşa ceva s-ar putea petrece doar în ultimă instanţă. Posibil ar fi, mai degrabă, adoptarea de sancţiuni ceva mai mici, dar cu consecinţe vizibile, de exemplu afectând comerţul cu kaviar şi vodcă.

Cât de eficiente sunt astfel de măsuri?

Ar fi puţin realist ca occidentul să încerce, prin sancţiuni, să determine Moscova să renunţe la Crimeea. Totuşi, excluderea din G8 a stigmatizat Rusia. E posibil ca sancţiunile, ceva mai slabe, aplicate până acum la adresa Rusiei s-o fi determinat totuşi să-şi schimbe cumva strategia. Desigur că ar fi greu de dovedit. Util ar fi să ne imaginăm ce s-ar fi putut întâmpla dacă nu s-ar fi luat nicio măsură, dacă n-ar fi existat proteste diplomatice la adresa Moscovei - propune Thomas Biersteker. Altfel, ce ar împiedica Rusia să adopte o politică şi mai agresivă în estul Ucrainei? Biersteker e de părere că dacă se doreşte ca sancţiunile să fie cu adevărat eficiente, atunci ar trebui pregătite la fel de intens precum o intervenţie armată.