Cultura în actualitate

Coreograful Maurice Bejart s-a stins din viaţă

Celebrul coreograf francez Maurice Bejart, în vârstă de 80 de ani, s-a stins din viaţă la Lausanne. Fiul filosofului Gaston Berger, născut la Marseille, a debutat la frageda vârstă de doar 14 ani la Opera Naţională din Paris. În 1959 a devenit cunoscut în întreaga lume datorită strălucitului spectacol „Le Sacre du printemps” al lui Strawinsky, pus în scenă la Bruxelles. Tot în capitala belgiană a înfiinţat cu doar un an mai târziu ansamblul numit „Baletul secolului 20”, cu care a reuşit să fascineze spectatori de pe tot globul. Cu acest ansamblu, Bejart şi-a realizat viziunea unui aşa-numit „teatru total”, care îmbină limbajul, muzica, dansul şi regia.

Bejart a conceput peste 100 de coreografii, inspirate din lumea literară, cea a personalităţilor istorice, dar şi din marile teme ale omenirii, cum ar fi iubirea şi moartea. Prin aceste coreografii ieşite din comun a reuşit să revoluţioneze baletul clasic.

În ultimii ani, Bejart era imobilizat într-un scaun cu rotile, cu toate acestea nu şi-a întrerupt însă activitatea, ci a organizat în continuare spectacole de dans la Lausanne. Ultima sa operă, intitulată „Ocolul pământului în 80 de ore”, urma să fie prezentată în premieră pe 1 ianuarie 2008 la Paris.

Premiu pentru Dieter Schlesak

Miercuri îi va fi decernat autorului Dieter Schlesak premiul „Maria Ensle” al Fundaţiei pentru Arte a landului Baden – Württemberg la Stuttgart. Cu această ocazie, scriitorul originiar din Sighişoara va prezenta la institutul cultural Literaturhaus din Stuttgart fragmente din noua sa carte, intitulată „Vlad. Die Dracula – Korrektur” (Vlad. Corectura lui Dracula), apărută recent la editura Ion Pop din Ludwigsburg. Pe 27 noiembrie, Schlesak va citi la Aachen fragmente din romanul cu caracter documentar „Capesius, der Auschwitzapotheker” (Capesius, farmacistul din Auschwitz), apărut în 2006. Cartea este inspirată din povestea reală a farmacistului Viktor Capesius din Sighişoara, un membru al comunităţii saşilor transilvăneni înrolat în SS în timpul celui de-al doilea război mondial, care a devenit directorul farmaciei din lagărul de exterminare Auschwitz, unde el însuşi a trimis mulţi evrei în camerele de gazare. Cartea lui Schlesak cuprinde o serie de documente autentice, de la materiale din arhive istorice până la documente din procesul intentat farmacistului după eliberarea lagărelor de concentrare.

Arheologii au descoperit legendara grotă a lui Romulus şi Remus

Lupercalul, grota în care gemenii Romulus şi Remus, întemeietorii Romei, ar fi fost alăptaţi, potrivit legendei, de o lupoaică, are acum o locaţie precisă. În cursul unor săpături arheologice efectuate recent pe colina Palatinus din Roma, în partea dinspre Circo Massimo, o sondă la o adâncime de 16 metri a găsit imagini uluitoare ale legendarei grote, cunoscute din numeroase scrieri antice. Este vorba de un vechi lăcaş de cult, decorat de artiştii din antichitate cu mozaicuri şi spirale din aur, marmură şi scoici.

„Istorie, memorie şi film”: Evenimente culturale româneşti la Bruxelles

La Bruxelles se desfăşoară până pe 13 decembrie un ciclu de conferinţe şi filme româneşti sub genericul „Istorie, memorie şi film”. Peliculele selectate reflectă circumstanţe istorice definitorii din evoluţia societăţii româneşti, de la formarea statului modern, al doilea război mondial şi anii comunismului până la perioada de tranziţie. Printre filmele proiectate se numără „Trahir”, în regia lui Radu Mihăileanu, „O vară de neuitat” de Lucian Pintilie, „Cum mi-am petrecut sfârşitul lumii” de Cătălin Mitulescu şi ecranizarea romanului „Cocoşul decapitat” al autorului Eginald Schlattner, regizată de Radu Gabrea. Proiecţiile filmelor vor fi urmate de dezbateri cu publicul, la care vor participa scriitorul transilvănean Eginald Schlattner, regizorii Radu Gabrea şi Radu Mihăileanu şi scenarista Andreea Vălean.