Cum se votează în Germania?
13 iunie 2017
Cel mai des citat întâlnit în sistemul german de vot: membrii Bundestag-ului sunt ”aleși prin alegeri generale, directe, libere, egale și secrete.” Acest lucru este trecut în articolul 38, Alineatul 1, din Constituție. Ceea ce înseamnă că toți cetățenii care au peste 18 ani au dreptul să voteze independent de statutul financiar, de educație sau de preferințe politice. Fiecare are dreptul să aleagă pe două liste - pe una alege un candidat (primul vot) iar pe a doua un partid (al doilea vot). Până aici, totul e clar. Dar sistemul electoral german este diferit de cel al americanilor, britanicilor sau elvețienilor.
Germania, o democrație reprezentativă
Diferența cea mai importantă: forma de conducere politică germană nu este directă, ci reprezentativă. Parlamentarul joacă un rol central; acesta este, cu alte cuvinte, reprezentantul voinței poporului. Elveția, de pildă, are o democrație directă. Elvețienii promulgă legi și pe baza unor referendumuri. Dar, în Germania, deciziile politice sunt luate numai prin reprezentanții poporului, parlamentarii. O responsabilitate majoră pentru fiecare deputat.
Constituția germană întărește rolul acestora, formulând: ”(Parlamentarii - N.Red) sunt reprezentanții întregului popor, nu se supun ordinelor sau instrucțiunilor și răspund doar în fața conștiinței lor”. Dar și simplul votant primește prin constituție o funcție de control. Cine consideră că scrutinul nu s-a desfășurat conform legii, poate face contestație.
Bundestag
Din anul 2002, Bundestagul german cuprinde cel puțin 598 de parlamentari. Jumătate din mandate - 299 - revin candidaților care au câștigat majoritatea absolută în circumscripțiile lor. Asupra celeilalte jumătăți - tot 299 de mandate - decide de asemenea alegătorul. Dar nu prin vot direct pentru un anumit candidat, ci prin votul unui partid. Acestea întocmesc așa-numitele liste de land, pe care se află candidații pentru Bundestag. Fiecare dintre cele 16 filiale de partid ale landurilor își numesc candidații.
Listele de land sunt preluate în lista federală în raport cu mărimea fiecărui land. Angela Merkel se află din nou în acest an pe primul loc al listei CDU, Martin Schulz este pentru prima dată în fruntea listei SPD. Foarte important: nu cetățenii, ci parlamentarii aleg, în final, cancelara sau cancelarul federal.
Primul și al doilea vot
Dintre cele două voturi pe care și le poate exprima fiecare cetățean, al doilea este mai important. Pentru că decide asupra formării Bundestag-ului. Dacă, de pildă, un partid obține 35% prin al doilea vot, va fi reprezentat în parlament cu 35%. Prin al doilea vot, cetățenii decid asupra majorității în Bundestag. În momentul în care este clar câte mandate a obținut un partid prin cel de-al doilea vot, acestea vor fi distribuite pe listele de land. Cetățenii pot, de asemenea, decide dacă vor să-și exprime numai primul sau numai al doilea vot.
Devine cu adevărat complicat atunci când un partid câștigă mai multe mandate directe într-un anumit land decât procentele obținute prin cel de-al doilea vot. Când se ajunge într-o astfel de situație - și se ajunge des - parlamentul crește. Numărul parlamentarilor crește, pentru că mandatele obținute în mod direct prin primul vot rămân valabile. Pentru a crea o balanță, se creează mandate suplimentare. Ceea ce înseamnă că mandatele excedentare atrag după sine mandate compensatorii pentru celelalte partide.
Pentru această practică s-au decis guvernul și opoziția în anul 2012. Dezavantajul: Bundestag-ul ar putea crește masiv. Calculele au arătat că scrutinul din septembrie ar putea crea peste 700 de mandate de parlamentari. De aceea, se dezbate o ajustare a mandatelor.
Pragul de cinci procente
O regulă specială în sistemul electoral german este cea a pragului de 5 procente. Și în alte țări există astfel de praguri minime pentru a intra în parlament – 3,25 procente în Israel sau 10 procente în Turcia. În Germania, pragul de 5 la sută este unul istoric. Se dorește, prin aceasta, evitarea fragmentării scenei politice ca în anii '20, care a îngreunat semnificativ formarea unui guvern majoritar.
Dar criticii argumentează că, per total, s-ar pierde prea multe voturi. Cum a fost de pildă în 2013, când n-au mai contat aproape 7 milioane de voturi. Se discută de ani de zile despre renunțarea la așa-numita clauză de blocare, dar pragul de 5 procente e încă valabil și pe 24 septembrie 2017.
Autor: Volker Wagener / lp