Cum să cucerești electoratul prin modelul comunist

Mehmet Fatih Maçoğlu este cunoscut în toată Turcia ca ”primarul comunist”. Până nu demult era primar în comuna de 3.000 de locuitori Ovacik, din estul Anatoliei. Dar, la alegerile regionale din 31 martie, Maçoğlu a câștigat în orașul Tunceli, capitala provinciei cu același nume, din regiunea Anatolia de Est, aflat, până în acel moment, sub administrația forțată a conservatorilor islamiști AKP, ai președintelui Erdogan.  

Deutsche Welle: Sunteți primul primar comunist al Turciei. Cum ați reușit acest lucru, în ciuda situației politice dificile? 

Mehmet Fatih Maçoğlu: Oamenii de aici au fost dintotdeauna mai degrabă de stânga. Mentalitatea socialistă domină aici din anii 1970. Nu a trebuit să facem mare lucru pentru a fructifica aceaste viziuni și din punct de vedere politic. Prin temele noastre politice am putut, așadar, să câștigăm inimile alegătorilor din regiune. 

Dacă privești situația politică actuală din Turcia, îți dai seama că un primar comunist este ceva neobișnuit. Vă confruntați cu prejudecăți sau ofensivă? 

În comunitatea mea m-am confruntat cu foarte puține reacții negative. Din exterior au venit câteva mesaje foarte urâte. Dar, într-o campanie electorală, acest lucru este firesc. Oricum, în mare, reacțiile au fost pozitive. Am primit sprijin chiar și din străinătate în timpul alegerilor, din partea câtorva partide comuniste și organizații, care ne-au și felicitat după alegeri. 

Care a fost rețeta succesului dvs.? Ce ați făcut mai concret la Ovacik?

Prin politica noastră la Ovacik am încercat să găsim deschideri noi pentru Turcia, dar și pentru alte locuri din lume, prin care să schimbăm conștiința socială. În Ovacik dorim să extindem zonele de producție și să le oferim astfel oamenilor posibilitatea de a trăi în armonie cu natura, dar de a-și îndeplini și nevoile. Așa că oamenii au dezvoltat o mentalitate cooperativă, socialistă și o cultură specială a traiului în comun: o mică lume în care oamenii se sprijină reciproc, fără clase și bariere. 

Și administrația locală trăiește după aceleași principii: dacă un cetățean are dificultăți, știe sigur că autoritățile locale îl vor sprijini. Dorim să facilităm și tinerilor acces la educație, astfel încât le oferim burse de studii. Putem ajuta 150 de copii. Mai ales elevi din familii cu probleme financiare sunt ajutați să-și cumpere cărți. Alte teme importante sunt protecția drepturilor omului și grija față de mediu. 

Ar putea fi aceast model extins pe întreaga provincie Tunceli? 

Nu e atât de greu. În calitate de comunitate mică în această provincie, am putut să ne ocupăm de o paletă destul de redusă de subiecte, având un buget limitat. Dar acum vom încerca să dezvoltăm administrația orașului: vom îmbunătăți agricultura, creșterea animalelor și apicultura. Vom sprijini fiecare locuitor al satului cu combustibil, semințe pentru sădit și animale. Este important ca țăranii să-și poată duce produsele la piață și să fie și plățiți corect. Dacă producătorul nu-și poate vinde marfa, rămâne în minus financiar. Aceasta este cea mai mare problemă în Turcia. Ne vom ocupa să le oferim sprijin substanțial. În orașele mari dorim să deschidem cooperative de consum, birouri proprii și magazine. 

Sunteți respectat de mulți oameni - chiar și din alte partide, inclusiv din zona conservatoare. Cum vă explicați acest lucru? 

Aleviți, suniți, de dreapta sau de stânga, musulmani sau non-musulmani, religioși sau atei - pentru noi societatea nu are clasă sau bariere. Nu există diferențe între oameni, de aceea îi tratăm pe toți la fel. Bogații și săracii au parte de aceleași servicii și au dreptul să-și spună cuvântul în mod egal. Dar, dincolo de toate acestea, îi sprijinim pe săraci cât de mult putem. 

Credeți că modelul pe care l-ați aplicat la Ovacik ar putea fi extins în toată Turcia? 

Ne organizăm de peste 15 ani ca ”Solidaritatea dreptății democratice”. Dacă acest concept al nostru funcționează la scară mică, de ce nu ar funcționa și la scară mai largă? Dacă Tunceli devine în această legislatură un oraș model, poate îl vor prelua și alții. Iar în condițiile în care celelalte partide vorbesc despre ”Modelul Ovacik”, deja știm că suntem pe calea cea bună. Presiunea societății se simte - pentru că oamenii au nevoie de producție independentă. Pentru că cer ajutoare pentru țărani și pentru muncitori. Pentru că își doresc mai multe servicii publice în locul extinderii sectorului imobiliar și al privatizărilor fără sfârșit. Pentru că vor un program care să fie realizat de popor. Iar acest lucru ar putea funcționa în Turcia, altfel nu văd cum milioane de oameni ne-ar urmări modelul și ar fi în asentimentul nostru. 

Interviu realizat de Gezal Acer.