1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Cum trebuia procedat în cazul Crulic

Victor Iulian Tucă17 aprilie 2008

Într-o declaraţie făcută în exclusivitate pentru DW, Thomas Hammarberg, comisar responsabil pentru drepturile omului în cadrul Consiliului Europei, dezvăluie cum trebuia procedat în cazul românului decedat în Polonia.

https://p.dw.com/p/DjVs
Thomas Hammarberg, comisar pentru drepturile omului la Consiliul EuropeiImagine: picture-alliance / dpa/dpaweb

Care sunt etapele care trebuiau parcurse într-un caz asemănător celui al românului Claudiu Crulic, mort într-un spital din Cracovia după ce intrase în greva foamei?

Thomas Hammarberg, comisar responsabil pentru drepturile omului:

„Poziţia mea este următoarea: ori de câte ori ne aflăm în prezenţa unui caz de persoană decedată care s-a aflat în custodia autorităţilor (care a decedat înainte de judecată, nota red.) trebuie făcută în mod automat o anchetă rapidă şi imparţială privind cauzele morţii, printr-o expertiză medicală. Urmează un raport privind cauzele morţii. În privinţa independenţei organelor de anchetă, aceasta depinde de credibilitate. Una dintre criterii de bază este dacă familia celui decedat acceptă medicul expert ca fiind independent sau nu. Opinia familiei celui decedat este foarte importantă.”

I s-a adus pus în vedere familiei Crulic de către autorităţile române că au posibilitatea să conteste independenţa comisiei medicale? Iată o întrebare care trebuie pusă noului ministru de externe al României (fost ambasador şi Reprezentant Permanent al României pe lângă UE).

Pe de altă parte, Comisarul Thomas Hammarberg a declarat că orice raport medical făcut de o comisie medicală independentă trebuie făcut în maximum câteva săptămâni. Or organele de anchetă poloneze s-au sesizat după aproape 3 luni de la deces.

Thomas Hammarberg a explicat pentru Deutsche Welle cum ar fi trebuit să acţioneze autorităţile române în acest caz.

„Al doilea aspect: când sunt implicaţi străini, atunci trebuie raportat la reprezentanţii acelei ţări (consulat, n. red.). În toate cazurile de greva foamei există un risc din punct de vedere medical. În ţara de origine (România, nota red.) familia trebuie să fie înştiinţată, să fie în cunoştinţă de cauză de ce se întâmplă acolo. În general, există riscul ca familia şi prietenii celui aflat în greva foamei să nu fie bine informaţi.”

Când a adus Ministerul de Externe al României la cunoştinţa familiei Crulic că acesta se afla în greva foamei din 14 septembrie 2007?

În fapt, familia Crulic a sesizat ambasada României din Polonia că Daniel Crulic a intrat în greva foamei. Comisarul Thomas Hammarberg afirmă că „autorităţile din ţara de origine trebuia să stea în contact permanent cu familia celui care intră în greva foamei”.

A fost trimisă o singură adresă formulată de către misiunea diplomatică românească în Polonia, datată octombrie 2007, ca urmare a apelurilor numeroase, trimise de familia Crulic. Cam puţin pentru „contactul permanent” pe care îl invocă, pe bună dreptate, comisarul pe drepturile omului al Consiliului Europei.

Comisarul Thomas Hammarberg a mai declarat că familia celui decedat se poate adresa justiţiei poloneze iar dacă aceasta nu îi da câştig de cauză, atunci ar putea apela Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg.