"Estul Europei trebuie implicat mai puternic"

În interviul acordat cotidianului german Frankfurter Allgemeine Zeitung, premierul Dacian Cioloş a vorbit despre politica României în Uniunea Europeană, priorităţile cabinetului său, criza refugiaţilor, precum şi despre axa Bucureşti-Varşovia.

Întrebat dacă nu cumva România a început să aibă o abordare eurosceptică, de vreme ce îşi coordonează din ce în ce mai mult acţiunile cu ţările din Grupul de la Vişegrad, în special cu Polonia, Cioloş a răspuns că una din priorităţile sale a fost, de la bun început, implicarea mai activă a României în politica europeană. "Noi discutăm cu Germania, Franţa şi Olanda, dar şi cu Polonia şi alte state din Grupul de la Vişegrad, alături de care încercăm să găsim soluţii comune la problemele europene", a spus premierul român.

"Trebuie să evităm o divizare între noua şi vechea Europă"

"România nu doreşte să întărească linia de demarcaţie între estul şi vestul continentului european, ci să creeze punţi de legătură. Polonia, datorită mărimii sale, trebuie să aibă un rol pe măsură în Uniunea Europeană. Cred că guvernul de la Varşovia înţelege necesitatea implicării active şi constructive la nivel european, ca unic mijloc de a obţine avantaje pentru cetăţenii polonezi. Nu este suficient să blocăm anumite decizii. Trebuie să venim cu idei", consideră Dacian Cioloș.

Premierul român a explicat, de asemenea, rolul axei Bucureşti-Varşovia, despre care a declarat că reprezintă o completare a axelor Bucureşti-Paris sau Bucureşti-Berlin. "Berlinul şi Parisul joacă un rol primordial în găsirea compromisurilor europene", crede Cioloş. Totuşi, a continuat acesta, "statele est-europene resimt un sentiment de frustrare, când nu sunt implicate în pregătirea unor decizii".

Este importantă, deci, evitarea unei divizări între noua şi vechea Europă, a arătat demnitarul român. "După extinderea ei, Uniunea Europeană a fost nevoită să reacţioneze la multiple crize. Acest lucru a însemnat că deciziile au fost luate cu repeziciune. Uneori, nu am avut timpul necesar de a discuta mai mult unii cu ceilalţi. Timp de cinci ani, cât am fost comisar european pentru agricultură, am observat deseori nemulţumirile unor state din sudul şi estul Europei, supărate că nu au făcut parte din procesul de luare a anumitor decizii", a spus şeful guvernului de la Bucureşti.

"Polonezii, bulgarii şi românii nu sunt migranţi, ci cetăţeni europeni"

În contextul Brexitului, premierul Dacian Cioloş a fost întrebat care sunt aşteptările României de la negocierile cu Marea Britanie, unde migraţia este un subiect foarte fierbinte.

"În primul rând, nu sunt de acord cu termenul de migrant, când vorbim despre români, bulgari sau polonezi. Ei sunt cetăţeni europeni şi au libertate de mişcare, precum şi dreptul de a trăi şi munci unde doresc în Europa", a punctat Cioloş.

"Toată lumea trebuie să înţeleagă un lucru: aşa cum un investitor german, francez sau britanic are libertatea de a face afaceri în România, Bulgaria sau Polonia pentru a-şi spori profitul, la fel poate şi un cetăţean polonez sau român să lucreze într-un alt stat membru. Ne dorim să păstrăm Marea Britanie cât se poate de aproape de UE şi ne interesează în mod special conservarea libertăţii de mişcare a persoanelor".

În pofida avântului pe care îl iau partidele populiste din multe state europene, care speculează nemulţumirea cauzată de imigraţie, "Uniunea Europeană continuă să fie foarte apreciată în România, dar românii au devenit mai realişti. Populismul este cel mai facil răspuns la întrebările oamenilor, însă el nu oferă soluţii. Brexitul ne oferă şansa să nu mai reacţionăm doar în regim de criză, ci să ne gândim serios la viitorul UE, care a cunoscut în anul 2007 cea mai vastă extindere a sa", a afirmat şeful executivului de la Bucureşti.

"Întâi trebuie să dovedim că putem controla migraţia ilegală"

În contextul crizei refugiaţilor, premierul României consideră că, "o dată în plus, Europa a trebuit să ia decizii rapide, pe fondul unui val necontrolat de migraţie".

Acesta este motivul pentru care, în opinia lui Dacian Cioloș, a apărut o falie între statele care preiau refugiați și cele care refuză acest lucru - cu precădere țările estice.

"Înainte de toate, trebuie să dovedim că putem controla actualul val de migraţie, respectiv că suntem în stare să împiedicăm migraţia ilegală. Trebuie, de asemenea, să fim capabili de controlarea graniţelor europene. Controalele de la graniţe nu înseamnă ignorarea nevoilor unor oameni care fug din zonele de conflict".

Întrebat dacă România este pregătită să preia refugiaţi, Dacian Cioloş a răspuns că, la acest captiol, autorităţile de la Bucureşti respectă deciziile europene.