DANS cu acuzaţii de poliţie politică la Sofia
5 noiembrie 2009
Conform legislaţiei în vigoare, DANS, serviciul de securitate naţională de la Sofia, nu are dreptul să difuzeze presei bulgăreşti informaţiile despre activitatea pe care o desfăşoară, teoretic vorbind, în interesul cetăţeanului pe banii acestuia din urmă. Şefii DANS raportează conducerii Executivului - iar, conform unor acuzaţii recent lansate de premierul Boiko Borisov, predecesorii săi au avut tot interesul să păstreze legislaţia în forma sa existentă - pentru a putea camufla grave încălcări ale legii la nivel înalt, purtând simptomatologia unor acte de corupţie. Acuzele lui Borisov merg până la persoana fostului premier social-democrat Serghei Stanişev. Ceea ce, iniţial, părea o răfuială politică, riscă a se transforma într-un resort pentru o reformă la nivelul sistemului de securitate naţională: Borisov a ameninţat cu desfiinţarea DANS pentru că serviciul secret s-a făcut complice la muşamalizarea, de către Stanişev, în octombrie 2008, a unor anchete ce vizau înalţi responsabili din aparatul guvernamental.
Armaghedon(ătă)
Un anonim a făcut, însă, o bucurie social-democraţilor şi a publicat, pe internet, 30 de pagini din raportul pe primul semestru al anului 2008, pasaje care nu fac decât să confirme ceea ce se ştia atât în Bulgaria cât şi în cancelariile europene: Sofia excelează prin deturnări de fonduri comunitare, trafic de influenţă şi corpuţie la vârful clasei politice.
Între timp, raportul pentru primul semestru al anului 2009 a ajuns şi el dincolo de cabinetul premierului, inclusiv la jurnalişti - care au primit (angajament asumat sub semnătură) interdicţia de a publica orice informaţie despre conţinutul documentulu. Printre altele: finanţări europene deturnate dinspre proiectele pentru agricultură, tratarea unor pacienţi fictivi în cadrul programelor finanţate de la bugetul sănătăţii, falsuri în acte sau chiar distrugerea lor.
România, prinsă cu "Lupii" şi "Grădinarul"
Evident că într-o lume cu influenţe masive ale cercurilor mafiote în aparatul administrativ central şi în justiţie, printre activităţile preferate ale crimei organizate se numără spălarea de bani. Majoritatea dintre cazuri se referă la capital rusesc de provenienţă dubioasă, care, odată spălat în Bulgaria, urmează un traseu ce include ţările baltice pentru a se întoarce, sub formă de bani curaţi şi onorabili, în Rusia. Raportul DANS pe 2009 pomeneşte şi România, ca ţară de unde se încearcă introducerea de bani ce ar urma să fie spălaţi în Bulgaria (operaţiunile "Hat-trick" şi "Lupii"). România este protagonistă în operaţiunile "Grădinarul" şi "Vameşul", orientate împotriva filierelor de evaziune fiscală (grupuri de afaceri româneşti care încearcă să recupereze ilegal TVA); DANS menţionează şi ţigările traficate din duty-free-shop-urile de la Calafat, dar şi existenţa unor reţele de falsificatori de acte şi traficanţi de persoane operând în beneficiul unor grupări kurde.
Anti-terorism în tandem
Raportul face referire şi la colaborări cu serviciile secrete din România, în operaţiuni vizând afaceri cu arme şi spălare de bani şi chiar acţiuni conexe terorismului. Kongra-Gel, grupare kurdă calificată drept teroristă, coordonată din Belgia şi având filiale în Bulgaria şi România, s-a aflat sub supravegherea mixtă, ca şi un cetăţean libanez rezident în România, având contacte în Bulgaria, şi care opera în beneficiul gherilei islamiste şiite Hezbollah.
Iredentismul românesc, dat în fapt
Dacă întregul raport tinde să dea dreptate acelor voci europene care consideră Bulgaria cea mai coruptă ţară din Uniune, există totuşi câteva pasaje din raportul secret scrise, parcă, de agenţi nereformaţi rămaşi în post din jumătatea naţional-comunistă a secolului XX şi moşteniţi tel-quel de contraspionajul statului devenit membru UE şi NATO. Astfel, în raport se vorbeşte şi de proiectele transfrontaliere comune cu România, finanţate de instituţii internaţionale şi în cadrul cărora România încearcă mereu să acapareze poziţiile cheie, pentru a avea acces la o parte mai mare din fonduri. În fine, sunt menţionaţi şi rezidenţi ai contraspionajului românesc, aflaţi la Sofia sub acoperire diplomatică, şi care se fac "vinovaţi" de contactarea liderilor comunităţilor vlahe şi aromâne, pe care şi le-ar dori reunite sub o singură umbrelă; în acest sens, DANS a observat finanţarea unor organizaţii culturale, în joc fiind şi Departamentul de la Bucureşti pentru Românii de Pretutindeni.
Autor: Cristian Ştefănescu
Redactor: Robert Schwartz