De ce este atât de important salariul minim în Germania?

Chiar de la introducerea primelor salarii minime, la sfârşitul secolului al XIX-lea, acestea au fost foarte controversate. După cum sugerează şi numele, salariul minim reprezintă suma cea mai mică pe care angajatorul este obligat să o plătească angajatului. Multe state din lume au prevederi clare în acest sens, deşi deseori există multe excepţii de la reguli.

În Germania, un salariu minim la nivel federal a fost introdus la 1 ianuarie 2015, de guvernul condus de cancelara conservatoare Angela Merkel. Decizia a fost luată în urma presiunilor partenerilor social-democraţi din coaliţia de guvernare. 

Prevederea înlocuia practic diferite salarii negociate în diverse branşe şi stabilea la acel moment un salariu minim brut de 8,50 de euro pe oră pentru angajaţii din toată Germania. De atunci, venitul minim legal a crescut uşor, din luna iulie a acestui an fiind stabilit la 9,60 de euro pe oră. Sunt planificate încă două majorări, astfel încât în iulie 2022, toţi cei care lucrează legal se pot aştepta să primească minim 10,45 de euro brut pentru o oră de lucru.

Comparativ cu alte state din Europa, salariul minim din Germania este în top trei, fiind depăşit doar de cel din Luxemburg şi Franţa. Mai multe state din Uniunea Europeană, precum Danemarca, Italia, Austria, Cipru, Finlanda şi Suedia, nu au niciun fel de salariu minim stabilit prin lege. Acestea se bazează încă pe sindicate şi branşele individuale în stabilirea salariilor.

Cine beneficiază de salariul minim în Germania?

Salariul minim din Germania îi vizează pe mai toţi salariaţii majori, deci care au împlinit vârsta de 18 ani. Sunt incluşi aşadar şi muncitorii sezonieri, indiferent de ţara din care provin.

Dar, ca în mai toate locurile, există şi excepţii de la regulă. Ucenicii, cei care fac parte din scheme de promovare a unor meserii, şomerii pe termen lung care reintră pe piaţa muncii, în primele şase luni de la reluarea activităţii, şi persoanele fizice autorizate nu intră sub incidenţa prevederilor referitoare la salariul minim.

Salariul minim iniţial a fost stabilit de guvern. Ulterior, un organism guvernamental numit Comisia pentru Salariul Minim s-a ocupat de implementare şi de ajustările necesare. În toate deciziile pe care le iau, membrii comisiei trebuie să ţină cont de protecţia angajaţilor, menţinerea unei competiţii corecte şi nivelul forţei de muncă active. Acum însă, independenţa acestei comisii este pusă sub semnul întrebării.

Salariul minim ca fotbal politic  

Discuţiile premergătoare formării unei noi coaliţii de guvernare au readus în atenţia opiniei publice salariul minim din Germania. Negocierile dintre Social-Democraţi (SPD), ecologişti şi liberali (FDP) vor intra acum într-o fază mai profundă, după tatonările din ultimele săptămâni. 

Una din promisiunile electorale ale SPD şi Verzilor ar putea deveni realitate, prin majorarea salariului minim la 12 euro pe oră, în decurs de un an. O astfel de decizie ar trece practic peste planul Comisiei pentru Salariul Minim. Reprezentanţii partidelor spun însă că, după ce decizia va fi adoptată, Comisia poate să vegheze în continuare la bunul mers al venitului minim în economia federală.

Politizarea acestei decizii a fost deja criticată. Dar partidele susţin că salariul minim iniţial a fost prea mic şi că majorarea lui poate ajuta la combaterea sărăciei. Experţii sunt însă de altă părere. O astfel de majorare, spun ei, ar face ca activitatea comisiei de specialitate să fie blocată şi astfel şi salariul minim să rămână la 12 euro pe oră în viitorul apropiat. 

De ce este controversat?

În timp ce se discuta despre introducerea salariului minim în Germania în 2015, mulţi se temeau că fabricile îşi vor muta producţia acolo unde forţa de muncă este mult mai ieftină. Unii experţi preconizau că cel puţin 900.000 de oameni vor fi concediaţi. Temerile nu s-au adeverit, dar rămâne de văzut cum va face faţă economia unei astfel de majorări a salariului minim.

În timp, numeroase studii au scos la iveală avantajele şi dezavantajele salariului minim stabilit prin lege. Există studii care nu identifică nicio legătură între rata de angajare şi salariul minim, altele consideră că impactul este negativ. Şi mai există şi studii care indică un impact pozitiv.

Printre efectele pozitive se numără susţinerea muncitorilor slab calificaţi, reducerea sărăciei, încurajarea angajării legale şi mai multe inovaţii tehnologice. 

Printre efectele negative pe care le identifică alte studii se numără că salariul minim dezavantajează angajatorii, încurajează folosirea aparatelor în locul oamenilor, implică mai puţine oferte de muncă, mai ales pentru cei care de abia intră pe piaţa muncii, ca şi pentru şomerii pe termen lung, în condiţiile în care firmele se mută către zonele cu forţă de muncă mai ieftină.

Pentru cei sceptici, salariul minim este practic rădăcina spiralei salariu-preţ. Când patronatul trebuie să plătească mai mult pentru forţa de muncă, muncitorii au mai mulţi bani pentru a-i cheltui, ceea ce înseamnă o creştere a cererii şi implicit a preţurilor. Este un cerc vicios, care face ca, în final, fiecare să plătească mai mult.

Dar povestea nu este identică peste tot şi salariile sunt doar piese dintr-un tablou mult mai amplu numit economie. Experţii vor continua să fie preocupaţi de efectele salariului minim şi în viitor.

Singurul aspect asupra căruia ar trebui să cadă toţi de acord este că oamenii care muncesc trebuie să trăiască decent. Ceea ce înseamnă că viitorul guvern de la Berlin se va ocupa şi de problema salariului minim, în discuţiile premergătoare anunţării unui program de guvernare pentru următorii patru ani.