1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

De ce UE nu dă bani Moldovei

11 octombrie 2017

După ce în iunie acestui an UE a decis să aloce Republicii Moldova 100 de mln de euro, Bruxelles ezită să acorde asistența macro-financiară Chișinăului, iar autoritățile moldovenești sunt nevoite să intervină în buget.

https://p.dw.com/p/2lcqS
Bancnote de 100 de euro
Imagine: picture-alliance/U. Baumgarten

UPDATE: Moldova: Miercuri, 11 octombrie, a mai venit o știre tristă din partea UE, care a anunțat într-un comunicat al Delegației Comisiei Europene la Chișinău că nu va transfera ultima tranșă de 28 de milioane de euro Moldovei pentru a sprijini reformele în justiție. Oficialii de la Bruxelles motivează această decizie prin lipsa rezultatelor în reformarea sistemului judiciar din țară. „UE a urmărit îndeaproape procesul de reformă și a remarcat faptul că autoritățile moldovenești au manifestat un angajament insuficient de reformare a sectorului justiției în 2014 și 2015”, se mai spune în comunicat.

-----------------------------------

Ambasadorii UE au aprobat pe 15 iunie 2017 acordul privind acordarea asistenței macro-financiare pentru Republica Moldova de 100 de milioane de euro. Astfel, circa 60 de milioane de euro trebuiau oferiți sub formă de credit, iar alte 40 de milioane în calitate de grant. Aceste resurse trebuiau să le suplinească pe cele oferite de FMI şi alte instituții internaționale. Ajutorul financiar trebuia oferit pentru a contribui la stabilizarea economică a țării şi implementarea agendei de reforme, dar şi pentru a sprijini necesitățile financiare externe pentru anii 2017-2018.

Totuși, UE a schimbat de această dată retorica, iar asistența financiară a fost condiționată de implementarea mai multor reforme. Tot atunci, Comisia Europeană şi Serviciul European de Acţiune Externă au zis că vor monitoriza deplina implementare a obiectivelor şi precondițiilor asumate de autoritățile moldovenești.

Nu sunt reforme? Nu sunt bani

Acordarea asistenței macro-financiare Chișinăului a devenit un subiect aprig de discuții săptămâna trecută în Parlamentul European, după ce reprezentanții grupului popularilor europeni (PPE) au cerut în plenul Parlamentului European suspendarea ajutorului de 100 de milioane de euro pentru R. Moldova din cauza stagnării reformelor, persistenței corupției și derapajelor democratice. De asemenea, ei au invocat modificarea sistemului electoral în pofida recomandărilor Comisiei de la Veneția. Pe de altă parte, alți deputați, în special din Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor si Democraților, care de mai multe ori au și-au declarat susținerea față de Partidul Democrat din Moldova, au afirmat că suspendarea asistenței ar spori influența Rusiei în R. Moldova.

Eurodeputatul român Marian-Jean Marinescu, membru al PPE, a declarat că R. Moldova trebuie să îndeplinească, mai întâi, condițiile UE și mai apoi să primească banii. La rândul său, Andi Cristea, europarlamentar PSD, a replicat: „Starea de criză a fost înlocuită de indici ai unei îmbunătățiri solide. Toate forțele politice trebuie să depășească polarizările și să se consolideze. UE vrea să colaboreze și cu majoritatea și cu opoziția din R. Moldova. Ar trebui să colaborăm și nu să ne rușinăm unii de alții”.

Veaceslav Negruță, expert Transparency International și ex-ministru moldovean al Finanțelor, consideră că R. Moldova în acest an va duce lipsa acestui suport bugetar, iar autoritățile ar trebui să accelereze unele procese, care din diferite motive au fost amânate sau încetinite.

„Din start a fost clar că această finanțare va fi condiționată, în rând cu alte condiționalități de ordin economic au fost impuse și unele de ordin politic. Este vorba că trebuiau urmate recomandările Comisiei de la Veneția în ceea ce vizează oportunitatea schimbării sistemului electoral. Pe lângă aceste condiții politice, prim-ministrul Filip, a specificat clar că există alte 30 de măsuri, care nu au fost realizate deocamdată în acest an. Aici este explicabilă și de ce a fost amânată raportarea despre executarea acestor condiționalități. Este adevărat că această finanțare va fi totuși făcută după un proces minuțios de monitorizare și realizare a măsurilor pe care Guvernul de la Chișinău și l-a asumat. Dacă e să vorbim despre dezbaterile din Parlamentul European. Cred că urmează să fie luată o rezoluție, spre finalul lunii octombrie, care va da claritate vis a vis de un calendar pentru 2018, dar condițiile vor fi păstrate”, a declarat pentru DW analistul.

Strângem cureaua bugetară

Guvernul de la Chișinău deja s-a resemnat cu ezitările Parlamentului European, iar premierul Pavel Filip a admis, într-un comunicat, că asistenţa macro-financiară ar putea să nu fie primită de R. Moldova anul acesta, dar cu siguranță va fi alocată ţării anul viitor.

Totuși, Guvernul condus de Pavel FIlip, a elaborat deja modificări în Legea Bugetului. Potrivit unui proiect elaborat de Ministerul Finanţelor, în anul 2017 erau prevăzute nouă programe de suport bugetar din partea UE în valoare totală de 88,8 milioane euro. Din acestea, doar pentru patru programe a fost primită confirmarea din partea UE privind alocarea unei finanțări de 21,5 milioane de euro, adică de patru ori şi ceva mai puțin decât se planifica.

„Guvernul Filip a fost nevoit să intervină în bugetul pentru 2017 și să reducă o parte din finanțarea pe care trebuia să o primească. Respectiv vedem o reducere de 2,5 miliarde de lei din finanțarea externă pentru bugetul din acest an. Din acestea, 1 miliard era un împrumut pentru susținerea bugetului, iar 1,5 erau proiecte cu finanțări din exterior. Sigur că pe fiecare din aceste componente sunt prevederi atât de ordinul condițiilor nerespectate, cât și, pe de altă parte, e vorba de niște proceduri amânate și încetinite. De asemenea, urmează și o altă misiune de evaluare, care va veni la fel la finele acestei luni din partea FMI. Aceasta, la fel, ne va aduce anumite clarități vis a vis de programul de politici financiare pe care le are R. Moldova. Mă tem să nu avem și acolo careva surprize de suspendare a programului cu FMI”, susține Veaceaslav Negruță.

Totodată, potrivit jurnaliștilor de la mold-street.com, în urma reestimării intrărilor de granturi, reieșind din situația implementării acestor proiecte în anul 2017, şi granturile destinate proiectelor finanțate din surse externe se reduc cu 264,3 milioane lei, în special pe proiecte ce țin de reabilitarea drumurilor naționale, investiții în modernizarea serviciilor de aprovizionare cu apă și termoficare, dar și modernizarea căilor ferate moldovenești.

Starea deplorabilă a țării

Potrivit Raportului de Stare a Țării, elaborat și prezentat în aceste zile de Centrul Analitic Independent Expert-Grup și Friedrich-Ebert-Stiftung Moldova, starea țării se înrăutățește pe fundalul agravării unei serii de vulnerabilități sistemice. Astfel, din punct de vedere economic, creșterea este lentă și ne-sustenabilă, fiind asociată cu erodarea potențialului și competitivității. Mai mult decât atât, creșterea economică nu s-a reflectat la modul corespunzător asupra creșterii bunăstării populației, având în vedere diminuarea ocupării forței de muncă, fapt ce a creat provocări pe termen lung de ordin social. Provocările de ordin demografic țin de incapacitatea economiei de a integra pe deplin cea mai numeroasă parte a populației, care are în jur de 30 de ani și care nu își poate găsi un loc de muncă bine plătit din cauza oportunităților economice limitate, fapt ce determină riscul exodului mai mare a forței de muncă.

Alexandru Fală, expertul Centrului „Expert Grup”, este de părere că R. Moldova are probleme în fiecare sector și țara începe să simtă aceste constrângeri asupra creșterii economice, care se diminuează pe an ce trece.

„Pe lângă problemele sistemice pe care le avem de ani de zile nerezolvate, printre care cele de corupție, se adaugă și evoluțiile politice care nu sunt deloc favorabile pentru țară. Acestea se răsfrâng asupra relației Guvernului cu partenerii străini, dar și asupra mediului de afaceri. Noi considerăm că în acest an va fi înregistrată o creștere economică de doar 3% și care este mai mică decât prognozele anterioare. Raportul nostru arată o evoluție destul de interesantă în ceea ce privește domeniul investițiilor, deoarece noi de 18 luni avem o scădere continuă a investițiilor în sectorul privat. Actualmente avem o diminuare de 3-4 ori în acest domeniu decât înaintea anului 2009. Cu toate că am avut sectoare în care s-a investit, cum ar fi cele din industria cablajelor sau încălțămintei, aceste domenii tot au avut mult de suferit. În ultimele șapte luni este înregistrată o stagnare, cu o creștere de doar puțin peste 0%. Dacă e să analizăm în general mediul de afaceri, atunci numărul de întreprinderi care sunt radiate este mult mai mare decât al celor create. Aceasta vorbește de tendințe negative, iar acest lucru ne îngrijorează deoarece el este direct legat de creșterea economică”, a declarat în exclusivitate pentru DW analistul.

Experții de la Chișinău speră că autoritățile nu vor admite greșelile care au fost comise anterior, când economia R. Moldova a fost afectată de instabilitate politică, precum și de frauda bancară. În același timp, schimbarea politicii UE față de autoritățile moldovenești pune o mare presiune pe actuala clasă politică, dar care este actualmente preocupată mai mult de luptele politice interne și mai puțin de îndeplinirea angajamentelor față de UE și cetățeni. Deocamdată, Moldova rămâne dependentă de finanțarea externă, iar politicienii trebuie să treacă la acțiuni concrete pentru a rezolva problemele care au dus la scăderea încrederii partenerilor externi.

Simion Ciochină
Simion Ciochină Simion Ciochină este un jurnalist născut în Republica Moldova. Este corespondent DW din 2015.