1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

”Decalogul pro referendum”

19 martie 2019

Curtea Constituţională, aşa PSD-izată cum este, n-a avut încotro şi a admis dreptul Preşedintelui de a organiza referendum în orice zi, inclusiv în ziua alegerilor europarlamentare, scrie Andrei Oișteanu în Revista 22.

https://p.dw.com/p/3FItf
Referendum, Romania (2007)
Imagine: AP

Decizia a fost luată în unanimitate! Să nu ne mirăm că, dintr-o dată, Curtea Constituţională (în compoziţia ei actuală) a decis în favoarea Preşedintelui Iohannis. Pur şi simplu, prevederea constituţională este foarte limpede în acest caz, imposibil de reinterpretat: „Președintele României [...] poate cere poporului să-și exprime, prin referendum, voința cu privire la probleme de interes național” (Articolul 90 din Constituţie). A legifera faptul că Preşedintele nu poate iniţia un referendum în ziua stabilită pentru alegerile europarlamentare sau în orice altă zi (aşa cum a cerut coaliţia majoritară PSD-ALDE-UDMR) ar fi fost vădit neconstituţional, limitând nepermis prerogativele prezidenţiale.

Odată obţinută această aşteptată victorie, Preşedintele Iohannis este aproape obligat să declanşeze pe data de 26 mai un referendum pe tema Justiţiei. Mai toate argumentele sunt “pro”. Doar unul este “contra”: Uniunea Europeană nu încurajează organizarea altor tipuri de scrutin chiar în ziua alegerilor pentru Parlamentul European. Şi asta pentru a nu bulversa electoratul cu mai multe teme electorale. Nu încurajează, dar nu interzice. Or, ceea ce nu este în mod expres interzis, este permis.

Zece argumente pro-referendum

1. Un referendum pe tema Justiţiei ar da o satisfacţie meritată sutelor de mii de oameni care timp de doi ani şi jumătate au rezistat cerând “Justiţie, nu Corupţie !”. Victoria lor, fie şi parţială, ar fi astfel recunoscută şi oficializată.

2. Referendumul din ziua de 26 mai (poate chiar pe parcursul a două zile) ar mări participarea la vot în mod substanţial. Probabil cu circa 15%, de la 30% la 45%. O prezenţă mai mare la vot avantajează decisiv opoziţia şi micşorează scorul obţinut de PSD-ALDE. Referendumul ar scoate la vot “rezistenţii” (neintersaţi în mod special de Parlamentul European), tinerii jemanfişişti, nehotărâţii, alegătorii din diaspora etc.

3. Tema unui referendum pe Justiţie – de tip “fără penali în funcţii publice” (fpfp) – ar da consistenţă şi concreteţe campaniei electorale dusă de opoziţie. Ar provoca şi multă emoţie, care lipseşte complet la alegerile europarlamentare.

4. Mai mult decât atât, campania pentru referendum ar solidariza partidele de opoziţie, micşorând motivele de agresiune şi competiţie dintre ele. Procesul de canibalizare a partidelor “de dreapta” s-ar diminua.

5. În schimb, o astfel de consultare electorală ar produce bâlbâială şi confuzie în propaganda PSD-ALDE, care va deveni defensivă. Ea nu va putea să fie în mod deschis nici “pentru”, nici “contra” unui referendum pe Justiţie. It's a lose-lose situation.

6. Unui simpatizant rezonabil al actualei majorităţi îi va fi destul de greu să voteze “împotriva” corupţiei la referendum şi "pentru" PSD (sau ALDE) la scrutinul euro-parlamentar.

7. Liviu Dragnea – un penal în funcţie publică – ar fi principala victimă atât a campaniei electorale, cât şi a rezultatului referendumului. El nu va mai putea candida la funcţia de Preşedinte al României şi nici n-ar mai putea rămâne Preşedinte al Camerei Deputaţilor.

8. Rezultatul pozitiv al Referendumului (previzibil) l-ar obliga pe Liviu Dragnea să forţeze peste orice măsură lucrurile şi să dea o Ordonanţă de Urgenţă privind amnistia şi graţierea, provocâd o criză socio-politică majoră şi pierderea alegerilor care urmează: prezidenţiale, locale şi parlamentare.

9. Un referendum pe Justiţie ar forţa marile blocuri sindicale (până acum “neutre”, tăcute şi laşe) să iasă din amorţeala cauzată de ideea falsă şi nătângă: “Pe noi ne interesează doar creşterea salariilor”.

10. Un scor bun obţinut de partidele de opoziţie la alegerile europarlamentare ar uşura victoria Preşedintelui Klaus Iohannis la alegerile prezidenţiale. Iohannis s-ar prezenta cu un referendum câştigat (cel pentru “fără penali”), iar Dragnea cu un referendum pierdut (cel pentru “familia tradiţională”). Cele două victorii electorale din 2019, ar duce la scoruri mai bune pentru opoziţie la alegerile din 2020.

Prin urmare, din acest colţ de pagină, îl sfătuiesc pe domnul Preşedinte Klaus Iohannis sa declanşeze organizarea unui referendum pe Justiţie pe data de 26 mai 2019.

Autor: Andrei Oișteanu, Revista 22

AICI puteti citi articolul integral