Fed, presiune asupra BCE

"Un pas mic pentru Fed, un salt uriaș pentru sistemul financiar", a declarat Ulrich Kater, economist-şef al DekaBank, referindu-se la decizia instituţiei financiare americane de a majora rata dobânzii. Parafrazarea celebrei declaraţii făcute de Neil Armstrong după ce a pășit pe Lună are, poate, rostul ei. Chiar dacă este dificilă compararea celor două evenimente, fapt este că pasul făcut de Fed este unul epocal. "Fed îngroapă astfel, simbolic, criza financiar-bancară din 2008", spune Kater.

După ce pisica a sărit din sac au început speculaţiile privind ritmul în care Federal Reserve va majora dobânzile în anul care vine. Commerzbank preconizează că, până la finele anului 2016, vor avea loc trei majorări de dobândă, ajungându-se la 1,25 de procente.

Prin comparație, rata dobânzii de referință în zona euro este de 0,05 la sută. Chiar dacă, în ședința de consiliu, la începutul lunii decembrie, nu a redus la zero dobânda de referinţă, Banca Centrală Europeană a decis să relaxeze în continuare politica monetară. Printre altele, programul de achiziționare de obligațiuni a fost prelungit cu șase luni, până în martie 20017.

Politici financiare divergente

Astfel a apărut o situaţie unică în istorie: Fed şi BCE întreţin politici monetare divergente. "În măsura în care această neînţelegere se acutizează, moneda europeană se va confrunta cu o presiune din în ce mai crescută. Într-o atare situaţie, capitalul pleacă din zona cu dobândă redusă şi face neatractivă moneda euro", afirmă Folker Hellmeyer, analist-şef la Landesbank din Bremen.

Moneda unică europeană, care a scăzut de la aproape 1,40 dolari în primăvara anului 2014 la 1,08, va ajunge la paritate cu dolarul de-a lungul anului 2016. Aceasta este părerea generală a specialiştilor. Unii chiar presupun că moneda euro va scădea sub nivelul dolarului.

Presiune asupra Băncii Centrale Europene

"În special Statele Unite nu au nici un interes ca euro să fie semnificativ mai slab, respectiv dolarul mai puternic în contextul exporturilor slabe", a spus Hellmeyer pentru DW. Cu alte cuvinte, posibilitățile de relaxare ale BCE sunt destul de limitate.

Martin Wansleben, director executiv al Camerei de Comerț din Germania speră la rândul său că instituţia europeană îşi va regândi politica: "Decizia americanilor este de natură să faciliteze BCE reconsiderea activismului ei exagerat din ultimele luni".

Folker Hellmeyer este de părere că scopul principal, expansiunea creditului prin măsuri cantitative, nu a fost atins. Numai obiectivul nerostit - slăbirea monedei euro - a fost atins, ceea ce ar fi stimulat economia europeană.

Însă un euro slab nu are numai avantaje pentru economie. "Materiile prime de import se scumpesc în cazul în care euro se depreciază", spune Michael Hüther, director la Institutul Economiei Germane din Köln.

În plus, zona euro nu mai are nevoie de bani ieftini, deoarece competitivitatea ţărilor membre a crescut. Aşadar, mai rămâne în picioare doar argumentul cu inflația scăzută. În noiembrie, ea s-a situat la 0,2 la sută în zona euro, la mare distanţă de obiectivul de două procente. Șeful BCE, Mario Draghi, este preocupat de faptul că uniunea monetară ar putea intra într-un cerc vicios al deflației şi încearcă să prevină acest lucru folosind mulţi bani ieftini.

Nu se aşteaptă majorarea dobânzii de către BCE

Şi la acest capitol există veşti bune. Conform estimărilor realizate de Landesbank Bremen şi Institutul Economiei Mondiale din Kiel, inflaţia va creşte în 2016. Cu toate acestea, economistul Folker Hellmeyer nu crede că la anul va creşte dobânda de referinţă în zona euro. "Anul care vine va fi marcat de o politică monetară calmă. Începând din 2017, subiectul majorării dobânzii va fi la ordinea zilei".

Din moment ce Mario Draghi a promis mai mult sau mai puţin că nu se va atinge de dobândă câtă vreme programul de achiziționare de obligațiuni este în derulare, modificarea ratei dobânzii în zona euro va avea loc cel mai devreme în primavara anului 2017.