Decizii din ce în ce mai grotești la Chișinău

La 6 noiembrie 2017, locuitorii Chișinăului s-au pomenit cu un primar neales de ei, Silvia Radu (https://www.dw.com/ro/atac-raider-la-prim%C4%83ria-chi%C8%99in%C4%83u/a-41259193 ), după ce liberalul Dorin Chirtoacă fusese suspendat din cauza unui dosar penal. Silvia Radu a fost numită primar interimar de viceprimarul liberal, Nistor Grozavu, ținut mai multe săptămâni prin subsolurile Centrului Național Anticorupție, fiind și el urmărit penal. Tot atunci, Grozavu l-a numit pe exponentul Partidului Popular European din Moldova, Ruslan Codreanu, viceprimar de Chișinău, după ce PPEM a înlocuit PL (care s-a retras în opoziție) în „alianța” de guvernare care deservește PDM. Analiștii politici spuneau atunci că Silvia Radu a fost introdusă la primărie „pe ușa din spate”, pentru a deservi actuala guvernare controlată de PD.

Silvia Radu, înlocuită cu Ruslan Codreanu – totul sub controlul PDM

Pentru a bloca rămânerea Silviei Radu la Primărie, la 16 februarie 2018, Dorin Chirtoacă și-a anunțat demisia (https://www.dw.com/ro/dorin-chirtoac%C4%83-%C8%99i-renato-usat%C3%AEi-%C3%AEl-blocheaz%C4%83-pe-plahotniuc-cu-alegeri-anticipate/a-42614892 ), declanșând astfel alegeri locale anticipate. Acestea s-au desfășurat în două tururi - pe 20 mai și 3 iunie – și au fost câștigate (https://www.dw.com/ro/o-victorie-c%C3%A2t-un-miracol-andrei-n%C4%83stase-este-noul-primar-de-chi%C8%99in%C4%83u/a-44067875 ) de liderul Partidului Platforma Demnitate și Adevăr, Andrei Năstase, cel mai vehement critic al regimului care îl deservește pe liderul PD, Vlad Plahotniuc. La scrutin a participat, în calitate de „candidat independent”, și Silvia Radu, care a lăsat Primăria în grija lui Ruslan Codreanu (numindu-l interimar).

La 19 iunie, Judecătoria Chișinău a invalidat (https://www.dw.com/ro/mandatul-de-primar-de-chi%C8%99in%C4%83u-al-lui-andrei-n%C4%83stase-nu-a-fost-validat-se-anun%C8%9B%C4%83-proteste-masive/a-44301171 ) alegerile, invocând faptul că Năstase ar fi făcut agitație electorală în ziua alegerilor prin chemarea alegătorilor la urne, chiar dacă nu a spus pentru care dintre candidați să voteze. Decizia primei instanțe a fost menținută și de Curtea de Apel și de Curtea Supremă de Justiție și a condus la critici dure din partea UE, SUA și la suspendarea finanțării de către UE (https://www.dw.com/ro/ue-a-suspendat-sprijinul-financiar-pentru-moldova-%C8%99i-impune-trei-condi%C8%9Bii-pentru-deblocarea-banilor/a-44540904 ). De asemenea, decizia justiției moldovenești de a invalida alegerile a generat proteste masive (https://www.dw.com/ro/proteste-la-chi%C8%99in%C4%83u-manifestan%C8%9Bii-picheteaz%C4%83-parlamentul/a-44373635 ).

Autoproclamatul Codreanu

Deoarece mandatul primarului ales nu a fost validat, miercuri, 24 iulie, Ruslan Codreanu a semnat o dispoziție prin care s-a autoproclamat „primar general interimar”. Gestul său a stârnit reacții amuzante din partea internauților, dar și furie.

„Această dispoziție, de dimensiuni elucubrante, demonstrează că utilizarea cuvântului „dictatură” la adresa actualei guvernări se umple tot mai mult de conținut faptic”, a comentat vicepreședintele PL, Valeriu Munteanu. „Autoproclamarea într-o anumită funcție era o practică răspândită în Evul Mediu, când tot felul de impostori, hulpavi de putere, detronau, de obicei printr-o baie de sânge, deținătorul de drept și își însușeau atributele puterii”, menționează liberalul, care a sesizat miercuri Procuratura în legătură cu decizia lui Codreanu. „Doar cei care nu vor să vadă (sau nu sunt lăsați să vadă) nu vor găsi componență de infracțiune”, a mai precizat Valeriu Munteanu.

În spatele unor legi strâmbe, interpretabile

La rândul său, directorul executiv al IDIS „Viitorul”, Igor Munteanu, a analizat, în exclusivitate pentru DW, dispoziția prin care Codreanu s-a autoproclamat primar interimar de Chișinău. Potrivit lui, „decizia lui Codreanu de a se numi, cu de la sine putere, în funcția de primar interimar, a devenit virală prin caracterul său vădit ilegal. Logica juridică susține că nu poate una și aceeași persoană să se numească și să se aprobe într-o funcție de ales local, ca și în orice funcție de demnitate publică. Exercițiul puterii are loc, în sectorul public, după anumite reguli și proceduri, care nu pot fi răsturnate brutal pe motiv de „oportunitate politică” sau de „ieșirea pe rampa de urgență”. Altfel spus, faptul că lipsa unui primar, ca ordonator de credite al celui mai populat oraș al Moldova, creează haos în țară, ar fi trebuit să deranjeze și pe judecătorii care au produs acest haos judecătoresc”.

Lipsa unui primar ales direct de populație este substituită, în acest moment, printr-un interimat ”de nevoie”, generat de interpretarea incorectă și tendențioasă, - în opinia lui Igor Munteanu, - a câtorva legi: „Este vorba în primul rând  de contradicțiile vizibile dintre Legea administrației publice locale (2006) și Legea statutului special al Municipiului Chișinău (2016). Aparent, confunzia apare între „cine asigură” și „cine aprobă” interimatul primarului, în condițiile în care circumstanțele invalidării alegerilor nu sunt o situație prevăzută clar de Legea statutului special al Chișinăului. Nu este clar ce se întâmplă dacă un viceprimar refuză să exercite funcția de primar și ce competențe poate exercita „primarul interimar”, dacă legea prevede doar că funcțiile sale sunt aprobate de către Primarul în exercițiul funcției.

Ce s-ar întâmpla dacă nu ar exista viceprimari? Astăzi în municipiul Chișinău există doar 2 viceprimari - nu 4 câți prevede Legea statutului special, iar unul dintre ei este implicat în același dosar pentru care fostul primar, Dorin Chirtoacă, s-a aflat în arest la domiciliu în 2017. Pe de o parte, viceprimarii sunt autorități subordinate functional primarului. Respectiv, doar un primar ar fi putut să-I propună Consiliului Municipal și nu ar fi putut fi instituiți în funcție prin deciziile unor ”primari cu statut incomplet, adică interimari” (care creează impresia unei ”clonări” artificiale, cu ocolirea normelor legale), care cer ca funcțiile de primari să fie exercitate numai de persone ce dețin un mandat transmis de populația cu drept de vot - nu în rezultatul unor „târguri” politice între grupuri politice concurente.

O altă contradicție ține de identificarea autorității care poate iniția și aproba exercitarea interimatului. Cu alte cuvinte, stabilirea sursei de autoritate, care autorizează exercitarea acestei funcții de tranziție. Și asta pentru că orice interimat este provizoriu, până la reluarea condițiilor necesare pentru alegerile directe și libere. Conform Legii statului special al municipiului Chișinău, Consiliul este singura autoritate care numește ori suspendă, la propunerea primarului, viceprimarii, ceea ce arată că sursa puterii, în condițiile interimatului, se află în Consiliu, nu în viceprimari (art.31). Doar primarul poate exercita puterea executivă, care propune, iar Consiliul hotărăște cu majoritatea voturilor. Dacă nici după două ședințe candidatura propusă de primar nu întrunește numărul necesar, primarul este obligat să propună consiliului o altă candidatură. Și tot Consiliul eliberează viceprimarii din funcție, la propunerea consiliului local.

Din păcate, legislația cu privire la statutul special al municipiului Chișinău (2016) conține multe prevederi confuze, unele fiind în contradicție cu Legea administrației publice locale - nu aduce o clarificare necesară dacă viceprimarii trebuie să fie aleși locali ori nu și ce se întâmplă cu mandatul de ales local în cazul în care un consilier exercită funcții executive. Este acest mandat anulat, invalidat ori menținut până viceprimarul decide clar dacă își dorește să exercite puterea executivă și atunci au loc (ori nu) alegeri pentru mandatul blocat, în aceste condiții”, a explicat Igor Munteanu pentru DW.