1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Demografia - o armă secretă?

Rodica Binder28 septembrie 2009

Alegerile trec, războiul din Afganistan continuă. Cu minime excepţii, liderii politici din Germania au ocolit un subiect care, după consumarea alegerilor, va crea probleme serioase noilor aleşi: războiul din Afganistan.

https://p.dw.com/p/JqYO
Imagine: Pahjwok Afghan News

Revelator pentru potenţialul exploziv al „subiectului” este deja simplul fapt că mai toţi liderii politici germani, spre deosebire de aliaţii lor occidentali, ori de cîte ori s-a vorbit despre „conflictul armat”, despre „lupta împotriva talibanilor” din ţinuturile de la poalele masivului Hindukuş, au eliminat din vocabularul lor, în pofida tuturor evidenţelor, cuvîntul război.

Afganistanul - un "cimitir al Imperiilor"?

„Un cimitir al Imperiilor” fusese supranumit Afganistanul de istorici. Calificativul este şi un avertisment care ar fi trebuit să le dea din timp de gîndit politicienilor şi strategilor.

De cînd generalul american McChrystal cere în termeni aproape ultimativi suplimentarea efectivelor aflate sub comanda NATO, nu puţini se întreabă de ce, în pofida noii strategii americane, talibanii cîştigă totuşi teren. O situaţie care îl confruntă nu numai pe Şeful Casei Albe cu hamletiana dilemă - a rămîne în Afganistan, încă ani buni de-acum înainte, cum cer unii experţi militari, sau a ordona retragerea, cum revendică majoritatea cetăţenilor din ţările participante la misiune.

Din nou istoricii scot la lumină un alt aspect, ignorat cu sau fără voie de strategii militari - şi anume, factorul demografic.

Historische Inschriftensteinen von Gawhar Shadbegums Grabstätte
Inscripţii pe pietre funerare în necropola istorică Gawar ShadbegumImagine: DW

Structurile patriarhale, natalitatea, religia şi demografia

Determinat de mentalitatea, obiceiurile, convingerile religioase şi structurile patriahal-arhaice pe care talibanii au tot interesul să le menţină intacte, factorul demografic se dovedeşte a fi o armă redutabilă.

Prin tradiţie, primul născut, dacă este băiat, este moştenitorul familiei şi bunurilor. Restul fraţilor care-i urmează sunt dezavantajaţi.

Cine se întreabă de ce, după opt ani şi jumătate de război, după ce trimisese în luptă 100.000 de militari, fosta Uniune Sovietică s-a retras „pe scut” din Afganistan, poate da peste o neplăcută explicaţie citind articolul publicat în revista CICERO sub semnătura istoricului Gunnar Heinsohn de la Universitatea din Bremen.

Barack Obama in Afganistan
Preşedintele american Obama în cursul vizitei în AfganistanImagine: AP

Specialistul lasă cifrele să vorbească. În fiecare an, 300.000 de bărbaţi afgani, gata de luptă, sunt dispuşi să se arunce în bătălie, să se arunce în aer, să moară „eroic” pentru victorie. Acest inepuizabil rezervor de combatanţi este la fel de nesecat acum pe cît fusese şi în timpul ocupaţiei sovietice.

Limbajul cifrelor

În 1979, 2,5 milioane de bărbaţi tineri se aflau pregătiţi să lupte. În spatele lor o altă generaţie, de tineri sub 15 ani, se pregătea să le ia locul. Numărul acestora: 3,5 milioane. În medie, fiecare tată de familie afgan dispune de trei fii ne-moştenitori. Pentru aceşti „dezmoşteniţi”, eroismul pe cîmpul de luptă reprezintă cea mai nobilă opţiune.

În 1988, cînd Armata Sovietică părăsea Afganistanul, bilanţul era următorul: un milion de morţi, 1,2 milioane de răniţi, cinci milioane de refugiaţi. Ţara nu mai avea decît 13 milioane de locuitori.

În 2001, Afganistanul număra deja 22 de milioane de locuitori, dintre care 2,85 de milioane de bărbaţi între 15 şi 19 de ani. În 2010, în pofida războiului, numărul afganilor va spori la 29 de milioane.

Indiferent de războaie, fie acestea de ocupaţie, fie civile, fie între clanuri, fiecare femeie afgană dă naştere în medie la cel puţin şapte copii.

Din perspectiva potenţialului de combatanţi, statistica poate suna şi astfel: dacă în Afganistan 1000 de bărbaţi între 40 şi 44 de ani au 4000 de fii, acelaşi număr de taţi au, în America, 1000 de odrasle masculine iar în Germania, doar 500 de urmaşi masculini.

Cifrele ar fi complet lipsite de relevanţă din perspectiva unui război, dacă tinerii afgani ar dispune de aceleaşi şanse de educaţie şi perspective de viitor ca şi colegii lor de generaţie din Occident.

Viitorul - un factor de speranţă?

La 7 octombrie se împlinesc opt ani de la începutul războiului din Afganistan. Generalul Tom Middendorp, comandantul trupelor ISAF, pleacă de la premiza că forţele occidentale vor trebui să mai rămînă încă decenii de acum înainte, pentru a cîştiga bătălia. A luat oare generalul olandez şi factorul demografic în calcul pentru a fi sigur în cele din urmă de victorie? Sunt strategii militari atît de convinşi că occidentalii îşi vor trimite pe mai departe în luptă în Afganistan, unicul lor copil?

Dar de ce cred oare unii istorici că majoritatea tinerilor afgani apţi de a lupta va fi pe mai departe ademenită de talibani? Un star al jurnalismului american, reportera de război Christiane Amanpour de la canalul CNN, este optimistă. Într-un interivu acordat revistei DER SPIEGEL, ea crede că următoarrea generaţie de musulmani nu va mai avea motive de furie şi frustrări.