Dependenţa României de Rusia

Estul Europei mizează pe centrale nucleare, relevă ziarul conservator german, ştiut fiind că Germania s-a hotărît s-o purceadă pe drumul renunţării la energia atomică simultan cu reducerea utilizării energiilor fosile precum ţiţeiul şi cărbunele.

Analizînd diversele modele central-şi esteuropene, precum cel cehesc, bulgăresc, lituanian şi polonez, Frankfurter Allgemeine Zeitung relevă că „proiectele energetice româneşti se leagă de dorinţa preşedintelui Traian Băsescu de a asigura şi în acest domeniu independenţa românilor de Rusia”. Acestui scop i se subordonează „lucrările de punere în funcţiune a ultimelor două reactoare” de la Cernavodă. Dorinţa de indepdenţă energetică a României, mai scrie ziarul, „nu se îndreaptă doar contra Moscovei, ci şi împotriva unui partner din UE. Fiindcă Budapesta se gîndeşte să renunţe la proiectul gazoductului Nabucco, proiect susţinut de UE, care prevede transportul de gaz metan din zona Mării Caspice, prin Turcia, România, Ungaria şi Austria. Guvernul Ungariei mizează în schimb pe un proiect al concurenţei ruseşti, care, odată transpus, ar amplifica dependenţa energetică a României de Rusia”.

Principalul subiect al presei occidentale de astăzi e conflictul dintre grupările palestiniene Fatah şi Hamas. Un analist arab reliefa ieri, cu amară ironie, în paginile ziarului israelian Jerusalem Post că „soluţia celor două state s-a şi înfăptuit: de o parte statul Hamas, în Gaza. De alta statul palestinian Fatah pe malul apusean al Iordanului”.

Iar FAZ titrează azi: „Hamas cucereşte Gaza, în vreme ce Fatah controlează Cisiordania”. Dar, potrivit ziarului, dacă Hamas îşi va consolida puterea în fîşie, îi va ceşte influenţa şi în Cisiordania în dauna grupării ceva mai moderate care e Fatahul. Acelaşi ziar deplînge „ascensiunea în rîndurile Hamas a unei clase de lideri” absolut intratabili, „care au sporit militanţa acestei formaţiuni” islamiste.

Die Welt, din Berlin relevă că UE s-a plasat de partea preşedintelui palestinian Abbas, şi deci de partea Fatah, în timp ce „gruparea teroristă islamică Hamas încearcă să acapareze întreaga putere în Gaza”. Dar cotidianul berlinez critică masiv anemia preşedintelui palestinian Abbas. „Slăbiciunea şi incapacitatea sa de lua decizii şi de a tranşa în favoarea sa şi a Fatah lupta pentru putere cu Hamas, în condiţiile în care nici un executiv nu poate tolera existenţa unor miliţii înarmate ostile, comandate, pe deasupra de extremişti din străinătate” (precum Kaled Meşal, adăpostit de Siria) se află la originea problemelor, e de părere Die Welt.

Stuttgarter Zeitung înregistrează reacţia consternată a lumii arabe şi relevă că Gaza devine, sub controlul grupării Hamas, cel mai avansat bastion vestic al Iranului, şi un experiment al expansiunii ideologiei islamiste pe lista de ţinte ale Teheranului se mai află Irakul, Libanul, Egiptul şi Iordania. Nordbayrische Kurier evidenţiază şi consecinţele catastrofale ale victoriei Hamas în Gaza. „Dacă Fatahul capitulează, statul evreu se vede prins în cleştele islamiştilor fanatici: In graniţa de nord a ţării Hizbolah, care s-a instalat în sudul Libanului, iar în sud indivizii care vor să distrugă Israelul şi să cucerească Ierusalimul, spre bucuria preşedintelui iranian Ahmadinedjad. Israelul a cerut dislocarea în Gaza a unei trupe de pace internaţionale dotate cu un mandat robust. Dar cine se va oferi oare să pună trupe la dispoziţie pentru o misiune de tipul salariul groazei?” se întreabă ziarul bavarez, subliniind că tema „Gaza ar putea deveni cel mai fierbinte subiect politic intern german”.