Descopera sufletul Transilvaniei

Un proiect de acest gen nu are sanse de succes decat daca presupune o mobilizare substantiala, multa pasiune si angajament. El are nevoie de „prieteni“, de personalitati care prin reputatia de care se bucura, se pot face mai lesne auziti in societate. In fond, asa cum a atras atentia preotul evanghelic dr. Stefan Cosoroaba, cu prilejul unei conferinte de presa desfasurata recent la Bucuresti, aceste minunate biserici fortificate fac parte din „patrimoniul cultural al Romaniei“, nefiind doar mostenirea etnicilor germani care s-au asezat in Transilvania cu peste 850 de ani in urma.

O astfel de personalitate care poate contribui la popularizarea bisericilor sasesti, menite candva a tine piept invaziei otomane, este fara indoiala mult apreciatul jurnalist sportiv Cristian Topescu. In calitatea sa de ambasador cultural al bisericilor fortificate din Transilvania, dupa modelul ambasadorilor UNICEF, Cristian Topescu si-a propus sa sprijine proiectul prin actiuni culturale si sportive, cu ajutorul unor prieteni, la randul lor personlitati in domeniile amintite. De pilda ar putea fi oganizate drumetii cu bicicleta pe trasee care sa cuprinda cateva biserici fortificate sau recitaluri de muzica folk, care ar putea fi sustinute de cativa dintre prietenii sai, cum ar fi Ducu Bertzi. Receptiv la astfel de actiuni ar fi fara indoiala si Nicu Alifantis, a mai spus Topescu pentru DW. Publicul, de toate varstele, ar pleca incantat si ar povesti cunoscutilor despre cele vazute in Transilvania. Lucru valabil, a adaugat Cristian Topescu, si pentru turistii straini, care s-ar intoarce acasa cu amintiri placute si imagini fermecatoare surprinse cu ajutorul aparatelor de fotografiat sau camerelor de filmat.

Potrivit datelor statistice, numarul turistilor straini care viziteaza aceste frumoase biserici de la poalele Carpatilor, il depaseste cu mult pe cel al turistilor romani, motiv pentru care promovarea acestui patrimoniu la nivel national devine si mai importanta decat cea in afara granitelor Romaniei.

Proiectul lansat de Biserica Evanghelica C.A. din Romania s-a nascut dintr-o necesitate, dupa cum a subliniat dr. Stefan Cosoroaba. Aceasta odata ce 95 la suta dintre sasii transilvaneni au parasit Romania in decursul secolului XX, incepand cu anii dictaturii comuniste. Comunitatile etnicilor germani s-au diminuat considerabil, fiind astazi diferite ca numar – unele avand peste 1.000 de membri, cum e cazul la Sibiu si Brasov, altele ajungand extrem de mici, alcatuite preponderent din persoane varstnice.

Intre trecut si viitor

Comunitatea saseasca din Ighisu Nou (in germana Eibesdorf) numara astazi doar 9 membri, fata de cei peste 700 cati i-a avut inca in anul 1980. Biserica foritficata din Ighisu Nou, situata in apropiere de Medias, a gazduit duminica, 8 septembrie, un frumos eveniment prezentat cu prilejul „Zilei monumentului necunoscut“, parte a initiativei Consiliului Europei - „European Heritage Day“. Aceasta biserica se afla intr-o situatie fericita, fiind restaurata in momentul de fata cu ajutorul unui proiect european, ce se va derula pana in vara anului 2015. Asezat intr-un peisaj incantator, acest monument arhitectural pastreaza urmele unui trecut indepartat, dezvaluind privirii vizitatorilor, sub tencuiala zidurilor interioare, frumoase fresce nebanuite, dinaintea declansarii miscarii reformei luterane, in 1517. In acest spatiu incarcat de istorie, in prezenta numerosilor oaspeti de pretutindeni, a avut loc o slujba religioasa oficiata de preotul Stefan Cosoroaba in doua limbi – germana si romana. Un moment absolut impresionant a fost acela in care credinciosii au rostit, concomitent, rugaciunea „Tatal nostru“ ("Vaterunser") in ambele limbi. Programul, care a cuprins intre altele o expozitie dedicata bisericilor fortificate si un interesant film cu imagini de la inceputul secolului trecut, s-a incheiat in curtea parohiala la un pahar de vin excelent de Ighisu Nou.

Prin acest eveniment, precum si prin altele ce vor urma, organizatorii spera ca bisericile ridicate cu secole in urma de sasii transilvaneni sa fie inscrise pe harta culturala si turistica a Romaniei. Doar asa, aceste monumente de o inestimabila valoare vor putea supravietui. Daca unele biserici reusesc sa atraga un numar mare de vizitatori – Biserica Neagra, de exemplu, a fost vizitata in 2012 de 180.000 de turisti, la care se adauga alti 20.000 de spectatori la concertele periodice de orga -, altele, cum este cea din Valea Viilor, monument UNESCO, asezat in mijlocul unei naturi de o frumusete rara, nu a inregistrat decat 1.000 de vizitatori, in buna parte din strainatate. Si daca situatia unora dintre bisericile fortificate e disperata, sperandu-se ca prin astfel de proiecte sa fie salvate, cum s-ar spune in ceasul al douasprezecelea, altele nu mai au nicio sansa. E cazul, de exemplu, al bisericii din Velt, care s-a prabusit deja.

Graitoare e cifra de 350 de biserici fortificate, indicata de un pictor german, care a poposit in Transilvania pe la 1850, atras de impresionantele edificii. Din cele aprox. 180 de monumente, cate mai exista astazi, multe sunt extrem de periclitate. Ar fi pacat sa se piarda pentru totodeauna acest patrimoniu atat de valoros, unic in felul sau in Europa. Cine doreste sa le viziteze, o poate face si cu ajutorul unei legitimatii de intrare, valabila pentru 24 dintre cele mai frumoase biserici fortificate. Detalii la www.evang.ro. Ca n-a mai ramas mult timp au avertizat si clopotele bisericilor transilvanene, care pe 8 septembrie, la orele 15, au rasunat la unison.