Despre cum a inhibat Chişinăul diplomaţia română...

Chişinăul a avertizat că este la curent cu anumite provocări puse la cale de România în zilele următoare „împotriva statalităţii Republicii Moldova”.

Ieri, Ministerul de Externe de la Chişinău a transmis României o notă verbală în care a atenţionat că în urmatoarele zile „sunt posibile provocări de natură să dăuneze bunelor relaţii moldo-române”. Un comunicat al diplomaţiei moldovene precizează că Chişinăul „deţine informaţii privind posibile încercări de provocări, având drept pretext declaraţii publice cu tentă de insinuări la statalitatea, suveranitatea şi integritatea teritorială” a Moldovei. Deşi din comunicat nu reiese despre ce fel de provocări ar fi vorba şi nici cine ar putea fi autorul lor, diplomaţia de la Chişinău avertizează că „autorităţile moldovene vor întreprinde toate măsurile necesare pentru a nu admite o astfel de situaţie”.

În opinia analiştilor politici, contextul în care a apărut acest comunicat al Ministerului de Externe de la Chişinău este relevant. În primul rând, această reacţie a apărut aproape simultan cu tradiţionala conferinţă de presă a ambasadorului României la Chişinău susţinută cu ocazia sărbătoririi, la 1 decembrie, a 90 de ani de la Marea Unire.

În al doilea rând, duminică au loc alegeri parlamentare în România, iar anul acesta românii din Republica Moldova au posibilitate să-şi trimită, prin vot, un reprezentant în Parlamentul de la Bucureşti.

Reamintim în context că Chişinăul le-a interzis competitorilor electorali români să-şi desfăşoare campaniile electorale pe teritoriul Republicii Moldova.

În al treilea rând, Chişinăul a recurs la această ofensivă diplomatică cu doar o zi înaintea vizitei la Chişinău a ministrului român de Externe, Lazăr Comănescu, care participă astăzi la reuniunea miniştrilor de Externe din ţările membre ale Iniţiativei Central-Europene, eveniment care precede summit-ului şefilor de guverne ai ţărilor-membre ale ICE, care va avea loc mâine la Chişinău şi la care este aşteptat să participe şi premierul român Călin-Popescu Tăriceanu.

Replica Ministerului român de Externe la gestul Chişinăului a fost una extrem de reţinută. Ea a venit prin gura purtătorului de cuvânt al diplomaţiei de la Bucureşti, Cosmin Boiangiu, care a spus că “autorităţile de la Bucureşti au luat notă de mesajul diplomaţiei moldovene, reţinând inclusiv dorinţa autorităţilor de la Chişinău pentru dezvoltarea în continuare a relaţiilor bilaterale în beneficiul ambelor state”.

Nici ambasadorul României la Chişinău, Filip Teodorescu, nu a dorit să abordeze acest subiect în cadrul conferinţei de presă de ieri, apreciind doar că „relaţiile politice moldo-române sunt foarte bune, cele comerciale sunt în continuă ascensiune, iar cele la nivelul societăţii sunt excelente şi foarte strânse”.

Filip Teodorescu a spus că şeful diplomaţiei române va discuta astăzi cu autorităţile moldovene despre posibilitatea deschiderii celor două secţii consulare ale României în oraşele Bălţi şi Cahul din Republica Moldova:

„Activitatea Secţiei consulare de la Chişinău este deosebit de intensă. Numărul de solicitări este foarte mare – ajunge până la 700 de cereri de viză pe zi, ceea ce înseamnă un flux de aproape 1.400 de cetăţeni care se prezintă la Ambasadă fie pentru a depune cererile de viză, fie pentru a primi paşapoartele cu vizele aplicate”.

În urmă cu un an, după conferinţa de presă tradiţională susţinută de Filip Teodorescu în preajma zilei de 1 Decembrie, autorităţile moldovene au reacţionat dur la dezacordul diplomatului român privind semnarea unui Tratat de bază şi a unui Tratat de frontieră între România şi Republica Moldova bazate pe prevederile Tratatului de la Paris din 1947, care impunea frontierele epocii sovietice. Atunci autorităţile moldovene au expulzat doi diplomaţi români acreditaţi la Chişinău.

Comentând comunicatul de ieri al MAE de la Chişinău, directorul de programe de la Asociaţia de Politică Externă din Moldova, Eugen Revenco, a lăsat să se înţeleagă că acest comunicat pare să fi fost scris în altă parte decât la Ministerul moldovean de Externe, „iar conţinutul lui confuz denotă, - în opinia sa, - intenţia autorilor, şi nu a părţii române, de a destabiliza relaţiile dintre Chişinău şi Bucureşti”.