Despre miel, Paşte şi Vinerea Mare

Paştele, învierea lui Hristos, este sărbătoarea centrală a religiilor creştine. Dar atât numele, cât şi obiceiurile pascale trădează originea păgână a acestui eveniment. Chiar şi modalitatea de calcul a zilei în care se sărbătoreşte Învierea lui Hristos - legată de începutul primăverii - demonstrează începuturi necreştine. Din secolul al patrulea încoace, Paştele este sărbătorit în prima duminică după prima noapte cu lună plină după începutul primăverii. Aşadar Învierea lui Hristos poate fi undeva în intervalul 22 martie - 25 aprilie.

Actualele sărbători Pascale sunt la origine o interpretare creştină a sărbătorii iudeice Passah, având în vedere că Hristos a înviat la trei zile după aniversarea eliberării poporului evreu din sclavia egipteană. Sărbătoarea s-a impus în forma ei anuală de la mijlocul secolului al doilea. Anterior acestui moment, principala sărbătoare creştinească era cea săptămânală a Euharistiei (Frângerea Pâinii).

În multe limbi ale lumii, denumirea Paştelui îşi are originile în sărbătoarea evreiască Passah. Aşa este de exemplu în limba franceză - Paques - sau în italiană - Pasqua. În germană, cuvântul Ostern, provine de la sărbătoarea zeiţei păgâne Ostera, zeiţa răsăritului, a primăverii şi a fertilităţii. Dar fondul acestor două serbări - cea germanică a primăverii şi cea creştină Paştelui - este unul şi acelaşi: izbânda vieţii asupra morţii. În context creştin, cuvântul german "Ostern" este derivat însă de la denumirea Estului, a Răsăritului (Osten), pentru că scrierile vorbesc despre femeile care au descoperit mormântul gol al lui Hristos şi care şi-au îndreptat privirile căutându-l pe Fiul Domnului către Răsărit. Ele se gândeau că de acolo va reveni pe pământ Iisus Hristos, iar aceste speranţe stau la baza obligativităţii de a construi bisericile cu altarul către est.

Vinerea Mare - Karfreitag (germană)

Vinerea Mare aminteşte de crucificarea lui Hristos, iar termenul din limba germană îşi are originile din arhaicul "karen" sau "charen" care semnifică jelit sau bocit. La fel ca în toate ţările majoritar creştine, Vinera Mare este sărbătoare legală în Germania, dar mai mult de atât, are şi un caracter mai deosebit: în Vinerea Mare sunt interzise spectacole publice de muzică sau manifestările sportive, datorită sobietăţii intrinsece a acestei zile. Nici clopotele bisericilor nu mai răsună. Orga tace şi ea. Ele se vor face din nou auzite abia în Duminica Învierii. Biserica Catolică impune într-adevăr reguli extrem de stricte pentru Vinerea Mare, cum ar fi postul sau abstinenţa totală, dar sărbătoarea nu este atât de importantă pentru catolici precum este pentru protestanţi.

Mielul de Paşte

Tradiţia mielului de Paşte îşi are şi ea originile în sărbătoarea evreiască Passah, ocazie cu care credincioşii iudei tăiau un miel şi găteau preparate din carnea sa. Mielul era clasicul animal de ofrandă în Vechiul Testament, iar în Noul Testament, Iisus este denumit "Mielul lui Dumnezeu", care prin moarte a luat asupra sa toate păcatele omenirii. În diferite picturi bisericeşti sau fresce, mielul este reprezentat adesea alături de un steag, care simbolizează victoria asupra păcatelor. Iar lâna sa albă este reprezentativă pentru curăţenia morală, dar şi pentru pace. Dacă pentru creştini Paştele este prilej de speranţă, pentru micile animale masa tradiţională poate fi considerată un mare ghinion...

Autori: dpa/ldc
Editor: Ovidiu Suciu