Dezinformare rusă înaintea alegerilor din Germania din 2017?

Propagandă și dezinformare, atacuri cibernetice, spionaj și sabotaj cibernetic - potențialul de pericol reprezentat de Internet este major. Președintele Oficiului federal de Protecție a Constituției (BfV) crede că este vorba de una din părțile "amenințării hibride la adresa democrațiilor vestice". Șeful serviciului de securitate internă Hans-Georg Maaßen s-a adresat pe aceste teme jurnaliștilor de la Berlin. "Comportamentul modificat al utilizatorilor în rețelele de socializare este un punct de intrare ideal în strategiile de dezinformare țintită."

Printre scenariile de groază care tulbură liniștea autorităților de securitate se numără posibile atacuri asupra infrastructurii sensibile, precum centralele electrice și spitalele. De curând, un atac cibernetic asupra Deutsche Telekom s-a soldat doar cu urmări neglijabile, chiar dacă cetățenii afectați de căderea conexiunilor la Internet și la rețeaua de telefonie fixă au fost foarte deranjați de incident. Experții germani nu exclud ca în spatele acestui atac să se fi aflat hackeri ruși. Tot dinspre Rusia ar fi putut proveni atacul cibernetic masiv asupra Bundestag în 2015. Lipsesc dovezile clare în acest sens, dar în cercurile de securitate se presupune că autorii ar fi din Rusia.

Politicienii germani ar putea deveni victime ale informațiilor furate de hackeri

Șeful BfV Maaßen își face griji în acest sens înaintea alegerilor generale din 2017. În politică s-ar fi constatat "prezența tot mai accentuată a spionajului cibernetic agresiv". Astfel de informații furate de hackeri ar putea reapărea în campania electorală "pentru a-i discredita pe anumiți politicieni germani". Potrivit lui Maaßen, cei mai periclitați ar fi membrii ai guvernului, deputații din Bundestag și angajații partidelor. "Se înmulțesc indiciile privind o încercare de influențare a alegerilor din Germania de anul viitor."

Maaßen se teme că opiniile cetățenilor cu drept de vot ar putea fi influențate de campaniile de dezinformare țintită. Există și un exemplu în acest sens: la începutul lui 2016, presupusul abuz sexual asupra unei fete de 13 ani provenind dintr-o familie de origine rusă din Berlin a provocat proteste în întreaga țară. S-a protestat inclusiv în fața cancelariei federale. Totul a plecat de la relatări pe această temă în presa rusă și pe Internet. S-a aflat la scurt timp că fata fusese cu adevărat dată dispărută, dar povestea abuzului era o invenție.

"ATP 28", suspectată de răspândirea de Fake-News

Și atacurile asupra obiectivelor politice clasice s-au înmulțit în ultimele luni. În august, Bundestag-ul a fost din nou ținta acestora, în mai a fost vizată Uniunea Creștin-Democrată. Ambele atacuri au eșuat. În cercurile de securitate germane se crede că atacatorii ar fi aparținut unei rețele rusești, numită de experți "APT 28" (Advanced Persistent Threat).

Această grupare ar fi dirijat și atacul reușit asupra Bundestag în 2015. Serviciul de Protecția Constituției dezvăluie metoda folosită: dezinformare sub pavilion fals. Astfel au loc campanii sub perdeaua unor așa-numiți hackeri, ceea ce face ca numeroși utilizatori să nu realizeze că este vorba de informații false

Autor: Marcel Fürstenau