Din nou România

În mijlocul paginii - portretul arhicunoscut al foarte îndrăgitului ex-cancelar social-democrat german Helmut Schmidt, considerat o „icoană” a politicii federale. Pe margine, portretul ceva mai mic al încă foarte puţin cunoscutului Emil Boc, noul premier al României.

Helmut Schmidt împlineşte azi 90 de ani şi întreaga presă scrisă din Republica Federală îi evocă activitatea şi personalitatea, reţinînd desigur şi omagiile pe care i le aduc pînă şi foştii adversari politici:” curaj şi caracter” -sunt termenii în care eternul său rival, fostul cancelar Helmut Kohl, califica profilul politic al sărbătoritului.

De pe prima pagină a cotidianului DIE WELT, Helmut Schmidt zîmbeşte unui interlocutor aflat înafara imaginii:legendara sa privire de oţel este mai tandră decît deobicei, zîmbetul -şăgalnic şi oarecum neîncrezător. Acelaşi cotidian publică în cuprins un amplu portret sub titlul „Etica faptei” din care rezultă, între altele, că în pofida unei aşa zise carenţe de spirit vizionar şi a pregnanţei stilului său pragmatic în practica politică, Helmut Schmidt citeşte şi iubeşte filozofia, pasiune ce alimentează clar-viziunea şi justeţea sentinţelor pe care le emite atunci cînd i se cere (foarte des în ultima vreme) să o facă, fie în privinţa unor chestiuni grave aparent banale.

În FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG, cu nelipsita ţigară în mînă, într-o fotografie color, Helmut Schmidt este surprins în momentul în care pare a asculta- cu acelaşi aer uşor sceptic -întrebările pe care i le adresează un interlocutor nevăzut…

Dar ce află cititorul german despre Emil Boc din portretul semnat de Karl-Peter Schwarz? Din titlu, că noul premier al României este de fapt „opţiunea a doua”, după ce Theodor Stolojan a aruncat prosopul. Că Emil Boc ar trebui să se simtă puternic devreme ce se bizuie pe aproape două treimi din reprezentanţii poporului în cele două camere ale Parlamentului. Pe deasupra, Boc a reuşit ca în mai puţin de două săptămîni să negocieze cu PSD, adversarul îndelungat al propriului său partid PD-L, o listă a cabinetului ministerial, îndeplinind astfel dorinţa preşedintelui Băsescu de a vedea guvernul alcătuit încă înaintea Sărbătorii Crăciunului. Dar, scrie ziaristul german în continuare, atît de puternic pe cît pare Boc nu este, unul din motive constituindu-l faptul că Theodor Stolojan, un „om politic cu experienţă”, şi-ar fi dat seama că PD-L ar fi fost prea slab pentru a imprima propria sa direcţie unui guvern de coaliţie cu PSD şi că el însuşi nu ar fi avut capacitatea de a se impune în faţa celor două formaţiuni.

De altfel, „cuvertura de personal a PD-L este foarte subţire iar după plecarea nedemnă a lui Stolojan, Băsescu nu ar mai fi dispus de altă soluţie decît să-l împuternicească pe Boc cu formarea noului guvern constată autorul textului.

Loialitatea lui Boc faţă de preşedinte a stat pînă acum dincolo de orice îndoială” mai precizează autorul care, în ultima parte a articolului, schiţează şi un CV al noului premier al României.

Despre programul său guvernamental, tot FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG publică o scurtă relatare sub titlul „Vremuri grele pentru România”.Articolul prezintă foarte sumar structura noului guvern reţinînd şi ideea, folosită de Boc ca argument, că situaţia dramatică a economiei româneşti ar fi fost cea care a „determinat” coaliţia PD-L /PSD, acesta din urmă, partid succesor al foştilor comunişti, se mai precizează în relatarea citată.

„România este şi la Geneva” – sună titlul unui amplu reportaj publicat în NEUE ZÜRCHER ZEITUNG tot azi. Dar – contrar aparenţelor - nu este vorba de vreo reuniune diplomatică la nivel înalt ci despre cerşitul pe străzile cosmopolitei metropole elveţiene , cei care săvîrşesc aceste fapte - interzise de lege dar totuşi practicate – fiind cetăţeni români de etnie romă al căror număr a crescut spectaculos în perioada premergătoare Crăciunului. Unii dintre cerşetorii romi au avut experienţe „nefericite” la Paris drept care s-au mutat la Geneva unde populaţia ar avea mai multă înţelegere faţă de această străveche practică ilicită care ar asigura (potrivit unui cunoscător al scenei) unui cerşetor versat frumuşica sumă de circa 1000 de franci elveţieni pe lună.

În răstimp, la ei acasă, în România, potrivit declaraţiilor avocatei apărării,mulţi etnici romi nu ar avea de lucru decît în agricultură fiind şi discriminaţi. Concluzia reportajului este că cerşetorii romi nu vor dispărea prea curînd de pe străzile Genevei.

În sfîrşit nu doar soarta romilor ci şi cea a minorităţii ungare din ţările învecinate , în ocurenţă Slovacia şi România, face tema unui interviu amplu acordat de preşedintele Ungariei Laszlo Solyom cotidianului FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG. Seful de stat îşi face între altele griji şi de renumele ţării sale, afectat de radicalizarea unor grupări naţionaliste de dreapta..