1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Diplomat rus cere Chişinăului să renunţe la caracterul unitar al statului

Din Chişinău, Vitalie Călugăreanu, Deutsche Welle17 septembrie 2008

Chişinăul trebuie să renunţe la principiul statului unitar şi să asigure „un bilingvism eficient”. Sugestiile aparţin ambasadorului rus în Republica Moldova şi au fost făcute în cadrul unui interviu televizat.

https://p.dw.com/p/FJgr
Imagine: AP Graphics/ DW

Diplomatul rus a acuzat, de asemenea, România că şi-a trimis combatanţi la Bender în 1992.

Ambasadorul rus în Republica Moldova, Valerii Kuzmin, a confirmat că negocierile asupra problemei transnistrene au loc în baza „planului Voronin” – document despre care se vorbeşte de mai bine de doi ani, dar care este ţinut secret de toate părţile implicate în procesul de negocieri.

Nici diplomatul rus nu a dezvăluit detalii despre conţinut, dar a precizat că acest document conţine elemente ale „memorandumului Kozak” şi ale „planului Iuşcenko”. Totuşi, el a subliniat că Rusia insistă asupra federalizării Moldovei - principiu inclus, potrivit ambasadorului Kuzmin, şi în „planul Voronin”:

„Unul dintre principii este renunţarea la caracterul unitar al statului şi identificarea unui model federativ de reglemntare a problemei”.

Întrebat de ce Federaţia Rusă nu-şi respectă angajamentele internaţionale privind retragerea armatei de pe teritoriul Republicii Moldova, Valerii Kuzmin a răspuns că administraţia transnistreană nu-i permite Rusiei să-şi evacueze soldaţii şi armamentul, insistând totodată asupra inofensivităţii acestora:

„Rusia nu are armată în Transnistria. Acolo avem un contingent de menţinere a păcii şi un contingent limitat care păzeşte ceea ce a mai rămas în depozitele de armament care datează din perioada ocupaţiei fasciste”.

Referindu-se la acelaşi subiect, pretinsul preşedinte al aşa-numitului parlament de la Tiraspol, Evhenii Şevciuk, a ameninţat într-un alt interviu că „a pune problema retragerii pacificatorilor ruşi din Transnistria sau a înlocuirii lor cu o misiune internaţională de observatori este egal cu distrugerea păcii fragile care există în prezent”.

Întrebarea despre intervenţia armată a Rusiei împotriva Moldovei, în 1992, l-a determinat pe ambasadorul rus să ridice vocea şi acuzat România că şi-a trimis combatanţii împotriva Transnistriei ca şi Mihail Saakasvili în Osetia de Sud:

„Dar de ce nu spuneţi nimic despre cei care au luptat de parte celor care au venit în Bender? Doar nu au venit cei din Bender înarmaţi în Chişinău ca să împuşte populaţia paşnică, ci invers. De exemplu, mister Ilaşcu a fost acolo... sau cum să-l numesc corect – domnul Ilaşcu. Au fost combatanţii... Dar ce-au căutat ei acolo? Au vrut să oblige populaţia Transnistriei, utilizând armele, ce să facă? Acum uitaţi-vă la Osetia de Sud... Saakasvili a venit să-şi apere ţara sa la Ţhinvali... Tot aşa au venit atunci şi combatanţii voştri să-şi apere ţara în Bender”.

Referindu-se la refuzul ruşilor din Republica Moldova de a învăţa „limba moldovenească/română”, ambasadorul rus a acuzat autorităţile moldovene că „nu au asigurat un bilingvism eficient”. Întrebat ce subânţelege prin această noţiune, Valerii Kuzmin a răspus că are în vedere “starea de lucruri când fiecare cetăţean al Republicii Moldova ar cunoaste limba moldovenească, iar o mare parte a populaţiei fi interesată să vorbească limba rusă”.