1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Discriminarea românilor

Petre Iancu16 noiembrie 2006

„Suntem discriminaţi”, afirmă preşedintele Traian Băsescu într-un interviu acordat ziarului german Frankfurter Rundschau.

https://p.dw.com/p/B0zF
Traian Băsescu acordă un interviu publicaţiei Frankfurter Rundschau
Traian Băsescu acordă un interviu publicaţiei Frankfurter RundschauImagine: dw-tv

Şeful statului român deplînge „fazele restrictive ale unei tranziţii prea îndelungate“impuse muncitorilor români de unele ţări ale UE. „Ne deranjează”, a reliefat preşedintele, „că unele state, în special Marea Britanie, ne impun restricţii mai severe decît celorlalte zece state aderate la UE în 2004”.

Băsescu şi-a exprimat şi îngrijorarea că Italia şi Spania ar putea urma exemplului britanic. In schimb şeful statului român a manifestat înţelegere pentru severitatea criteriilor cooptării României la UE, în măsura în care „a înlesnit acceptarea aderării de către eurosceptici în condiţiile unui extins pesimism european”. Băsescu a evidenţiat că, pe de altă parte, România este ţara cu cel mai accentuat entuziasm proeuropean, devreme ce 68 % dintre cetăţenii României se pronunţă în favoarea aderării. Liderul de la Bucureşti şi-a articulat şi speranţa de a-i convinge pe partenerii europeni să includă şi Moldova în valul de extindere de care ar urma să beneficieze fostele republici iugoslave. Băsescu a reliefat că, în calitate de stat membru al UE, „România nu va abandona parteneriatul ei strategic cu SUA“şi doreşte ca şi celelalte state europene să participe la instituirea unei solide relaţii transatlantice.

Evoluţii româneşti pe plan intern

Pe plan intern, Băsescu a amintit, că „lupta împotriva corupţiei a cuprins şi nivelul înalt, lideri politici din guvern şi opoziţie “fiind puşi sub acuzare. Justiţia, a mai afirmat el, şi-ar fi dobîndit între timp independenţa, nemaiexistînd intervenţiile politice în favoarea inculpaţilor. Referindu-se şi la privatizarea societăţii Petrom, Frankfurter Rundschau a obiectat însă că „inculpaţii în dosarele grele nu ajung pe banca acuzării”. Băsescu a replicat că, în calitate de preşedinte, nu poate comenta, întrucît s-ar putea interpreta ca imixtiune în treburile justiţiei, dar a dat asigurări că instituţiile de resort investighează şi privatizarea Petrom, a Societăţii Naţionale de Tutun sau a concernului de aluminiu Alro din Slatina.

Raportul guvernamental privind securitatea Republicii Federale

Unii comentatori evidenţiează gradul mare de securitate internă de care se bucură germanii, şi care e deăşit doar de cel al austriecilor, elveţienilor şi francezilor. Alţii regretă sporul de aproape 20 la sută al actelor de violenţă, amplificarea numărului celor cu substrat neonazist şi escaladarea ameninţării islamiste.

Relaţiile americano - ruse vs cele UE - Rusia

Alţi observatori abordează relaţiile americano-ruse din perspectiva problemelor cu care se confruntă administraţia Bush în Irak. Elveţianul Berner Zeitung şi Dagens Nyheter din Stockholm afirmă că, date fiind aceste probleme, speranţele americane se concentrează în prezent asupra comisiei Baker, de la care se aşteaptă miraculoasa depistare a unei căi de retragere militară din Irak, de natură să nu se lase un haos în urmă. Multe indicii, scrie ziarul suedez, „pledează în favoarea unei implicări a Iranului şi Siriei în rezolvarea crizei regionale. Or, America nu va accepta uşor să ceară ajutorul” unor state (din axa răului), calificate drept state tîlhăreşti.

O temă aprig dezbătută e şi vetoul polonez împotriva acordului de cooperare dintre UE şi Rusia. Ziarul conservator Rzeczpospolita de la Varşovia relevă că „problema principală rezidă în atitudinea Moscovei, care vrea să dicteze condiţii Bruxelles-ului şi poziţia umilă a UE, care acceptă supusă dictatul rusesc, pentru a nu-şi supăra principalul furnizor de materii prime... La rîndul ei Polonia luptă pentru ridicarea embargoului rusesc impus exporturilor de carne poloneză”. Ziarul speră ca în relaţiile „cu o Rusie tot mai puţin democratică, UE să înţeleagă în fine că lipsa unui acord e uneori mai bună decît un tratat dezavantajos, fie el şi semnat de Vladimir Putin”.

Or, după cum subliniază mulţi editorialişti, de Rusia are nevoie mare pînă şi America, în măsura în care înfrîngerea republicanilor în alegerile pentru Congres i-a îngustat mult, preşedintelui Bush, spaţiul de manevră în politica externă. Frankfurter Allgemeine Zeitung presupune însă că „una din consecinţele victoriei democraţilor va fi revenirea, peste ocean, la o stare de spirit protecţionistă, şi la disensiuni privind acordul dintre Washington şi Moscova privind aderarea Rusiei la organizaţia mondială a comerţului”.