1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Dispariţia lui Yasser Arafat -şansa unui nou început?

Rodica Binder12 noiembrie 2004

Sfîrşitul unei ere, premizele unui nou început - sunt doar două din liniile de forţă de-a lungul cărora se aliniază azi nenumăratele comentarii cu care presa germană şi internaţională îl însoţeşte pe ultimul său drum pe cel care a fost una din cele mai pregnante şi cotnroversate personalităţi ale vieţii politice internaţionale din ultimii 40 de ani: Yasser Arafat.

https://p.dw.com/p/B17A
Ierusalim- locul unde Arafat şi-ar fi dorit să fie înhumat
Ierusalim- locul unde Arafat şi-ar fi dorit să fie înhumatImagine: AP

"Adorat de poporul palestinian cu o fervoare aproape mistică şi onoruri excesive; detestat de duşmanii săi ca nimeni altul pe lume - între aceste extreme s-a desfăşurat viaţa liderului palesitnian Yasser Arafat" scrie azi KÖLNISCHE RUNDSCHAU. Faptul că Arafat a murit dar că visul său, crearea unui stat palestinian dăinuie, cum observă NEUES DEUTSCHLAND nu înseamnă decît neîmplinirea unui ideal: tocmai cel al creerii unui stat palestinian independent şi aceasta, în pofida paşilor pe care totuşi cel trecut în nefiinţă i-a făcut la un moment dat în direcţia cea bună.

STUTTGARTER ZEITUNG îi contestă post - mortem lui Arafat meritul de a se fi numărat printre mai marii acestei lumi chiar dacă prelungita sa agonie l-a readus în centrul atenţiei opiniei publice internaţionale. Ziarul suab deplînge şi instrumentalizarea politică a suferinţelor de pe patul de moarte al liderului palestinian, considerînd-o drept o premiză falsă a viitoarei politici palestiniene. Dimpotrivă, OFFENBACH POST întrevede în ultimul capitol al vieţii lui Arafat simbolul tensiunilor care sfîşie una din cele mai neliniştite regiuni de pe glob dar concomitent, şi şansa unui nou început. Un început care într-o variantă pesimistă ar transforma fîşia Gaza într-o regiune guvernată de haos şi fărădelegi şi care într-o variantă optimistă ar putea fi condusă de un lider moderat ale cărui mîini nu sunt pătate de sînge scrie HANDELSBLATT nu fără a menţiona şi condiţia creerii unui viitor stat palestinian: renunţarea la orice acţiune teroristă şi ucigaşă la adresa Israelului. Dar pe lîngă eforturile palestiniene în direcţia democratizării structurilor de autonomie şi premierul israelian Ariel Scharon are de îndeplinit unele condiţii - menţionează MÄRKISCHE ODERZEITUNG: el nu-şi poate permite să evacueze fîşia Gaza şi să ocupe în continuare Cisiordania , iar Statele Unite trebuie să exercite presiuni asupra ambelor părţi implicate în conflict,dar dată fiind actuala politică a Casei Albe, este greu de crezut că era post Arafat va da cîştig de cauză optimiştilor conchide ziarul est german citat.

Totuşi, sumbrul verdict nu-l împiedică pe comentatorul ce-şi publică opiniile în cotidianul norvegian AFTENPOSTEN să considere că moartea lui Arafat a deschis o fereastră spre lumină în Orientul Apropiat şi de aceea trebuie profitat de acest moment recomandă de la Londra THE INDEPENDENT chiar dacă istoria va fi cea care va decide dacă Arafat a fost sau nu vinovat de eşecul negocierilor de la Camp David din anul 2000. Iar dacă palestinienii vor organiza alegeri prezentîndu-se cu un lider dispunînd de autoritate va fi greu ca Israelul şi Statele Unite să considere că nu au cu cine negocia. Americanilor şi Europenilor le revine acum menirea de a impune o justă reglementare a păcii subliniază din neutra Elveţia cotidianul TAGESANZEIGER. Acum este rîndul Israelului să-şi prezinte planul său de pace - este de părere ALGEMEEN DAGBLAD şi aceasta tocmai pentru că Israelul a invocat figura liderului palestinian decedat drept cea mai mare piedică în calea unei regelentări a păcii. Or, procedînd astfel, Israelul lui Scharon nu a desemnat decît o componentă a problemei .

Refuzul de a negocia cu Arafat , ostracizarea lui la Ramallah unde îşi află acum şi odihna de veci reprezintă însă oricît de paradoxal ar părea şi componentele unei soluţii căci el a fost singurul care le-a putut vinde palestinienilor un compromis dureros - fiindcă într-un conflict atît de îndelungat ca cel israeliano- palestinian compromisurile nu pot fi decît dureroase de ambele părţi opinează de la Bruxelles ziarul DE MORGEN nu fără a insista din nou asupra trăsăturilor ambivalente ale personalităţii lui Arafat: el a ţinut kalaşnikovul într-o mînă dar şi creanga de măslin - în cealaltă , putînd da mîna pe gazonul din faţa Casei Albe cu Yitzak Rabin, duşmanul său învederat cu care totuşi a luat în primire Nobelul pentru Pace .Cei care dau uitării şi această secvenţă a carierei lui Yasser Arafat comit o nedreptate. Cît despre cariera de terorist al lui Arafat - şi aceasta face obiectul unor puncte de vedere divergente . Ziarul moscovit GASETA îl consideră pe Arafat părintele terorismului modern , NEPSZABADSZAG din Budapesta contestă categoric opinia, nu fără a aminti că marea tragedie a vieţii lui Arafat este de a nu-şi fi văzut împlinit visul - cel al fondării unui stat palestinian.Si din această perspectivă mai contează prea puţin faptul că lui Arafat nu-i va fi dat să-şi afle odihna de veci în Jerusalim aşa cum şi-a dorit. Din cauză că eternul său duşman generalul Ariel Scharon nu avea cum să facă un atît de grav compromis scrie ziarul LA STAMPA, azi 12 noiembrie , ziua în care atenţia opiniei publice internaţionale şi a presei s-au concentrat, în pofida altor imperative ale actualităţii, asupra ultimului drum al liderului palestinian Yasser Arafat.