Doar Curtea Constituțională poate pune punct crizei politice

Iar ministrul interimar al Justiției, care provine tot din tabăra PSRM, sugerează că un eventual decret de dizolvare ar putea fi ignorat.

Luni, 29 martie, președintele Maia Sandu a sesizat Curtea Constituțională în vederea stabilirii circumstanțelor de dizolvare a Parlamentului după ce aleșii poporului au irosit cele două tentative de învestire a unui nou guvern. Șefa statului a spus că, după aceasta, va dizolva actualul Parlament.

Declarația președintelui a generat frisoane în taberele politice din legislativ. Deși până acum, retoric, toate partidele pledau pentru alegeri parlamentare anticipate, acum, când a mai rămas doar un pas până la dizolvare, acestea încearcă să se menţină în Parlament, sub pretextul pandemiei și cerându-i Maiei Sandu să renunțe la anticipate.

Dodon o acuză pe Sandu de „catastrofă morală și umanitară”

Liderul PSRM, Igor Dodon, a spus că „socialiștii vor face uz de toate căile constituționale, legale și politice pentru a nu admite alegeri anticipate parlamentare în plină pandemie”. În paralel, presa care deservește socialiștii lucrează din greu la acreditarea ideii că țara are nevoie de „vaccinul salvator rusesc” și de „învestirea unui guvern anticriză”. Potrivit lui Dodon, „Maia Sandu e gata să provoace prin anticipate o catastrofă morală și umanitară și să tripleze numărul de oameni care vor muri zilnic în plină campanie electorală”.

De partea cealaltă, șefa statului susține că acest Parlament nu mai poate fi tolerat, pentru că „lucrează împotriva oamenilor și protejează grupările corupte”. Prin urmare, a precizat Sandu, „alegerile anticipate sunt soluția care poate vindeca Moldova”.

Acum se opun anticipatelor nu doar socialiștii și corupții care îi asistă la guvernare, dar și Platforma DA și PDM. Deputații Platformei DA spun că declanșarea alegerilor anticipate va presupune încă o jumătate de an de instabilitate politică, perioadă în care criza pandemică va lua amploare fără un guvern plenipotențiar care să deblocheze asistența externă. Cei din PDM susțin că, în timpul consultărilor, i-au propus președintelui alternativa învestirii unui „guvern anticriză” și ulterior dizolvarea Parlamentului „prin consens între toate formațiunile politice”, dar Maia Sandu a refuzat. Conform sondajelor de referință, nici Platforma DA, nici PDM nu ar mai accede în Parlament în eventualitatea alegerilor anticipate.

Curiozitate de ministru interimar al Justiției

Luni, după ce Maia Sandu a transmis sesizarea Curții Constituționale, în care îi solicită să verifice dacă au fost întrunite circumstanțele pentru dizolvarea Parlamentului, ministrul în exercițiu al Justiției, Fadei Nagacevschi, fost jurist al PSRM, a sugerat într-un mesaj pe Facebook că un eventual decret de dizolvare semnat de Maia Sandu ar putea fi ignorat de Parlament: „Chiar îmi este interesant cum va acționa președintele Republicii Moldova în cazul în care Parlamentul se va întruni și va adopta legi, nerecunoscând un eventual decret de dizolvare”, a scris ministrul Justiției.

Mai mult, acesta o amenință discret pe șefa statului cu „răspundere politică și juridică” pentru o eventuală decizie de dizolvare „contrară voinței Parlamentului”: „Dacă, de exemplu, partidele reprezentând o majoritate parlamentară au ajuns la înțelegerea privind formarea guvernului, o asemenea obligație (de dizolvare – n.n.) nu poate exista. Dizolvarea Parlamentului într-un asemenea caz și adâncirea crizei constituționale sau crearea unei noi crize poate fi chiar considerată o violare a obligațiilor constituționale ale președintelui ca putere neutră”, consideră Nagacevschi. Acesta îi reamintește Maiei Sandu că o majoritate parlamentară și-a exprimat expres voința de a învesti un nou guvern.

Conform legii, în cazul în care Curtea Constituțională constată întrunirea circumstanțelor de dizolvare a Parlamentului, președintele semnează decretul de dizolvare și stabilește data alegerilor anticipate. Acestea pot fi organizate în cel puțin două luni de la data dizolvării.