Două treimi nu ştiu data alegerilor

Peste tot în Uniunea Europeană gradul de interes pentru Parlamentul de la Strasbourg este mai scăzut, dar nu într-atît de scăzut ca în România. Potrivit unui sondaj de opinie realizat de INSOMAR în perioada 10-17 octombrie 2007, adică în a doua săptămînă a acestei luni, 74%, din alegători nu ştiau cînd se vor desfăşura alegerile europene. Numai 26% au răspuns că ştiu, dar dintre aceştia 12,8%, deşi pretindeau că ştiu, menţionau data greşit.

Cu toate că alegătorii, consideraţi ca masă anonimă, au fost frecvent culpabilizaţi de mass media din cauza dezinteresului lor, situaţia nu s-a schimbat de loc pe parcursul acestui an, de unde rezultă ca propaganda golită de înţelesuri politice reale nu are nici un efect.

Sondajele de opinie mai pun în lumină şi modul diferit în care sînt percepute alegerile europene faţă de cele naţionale. Dacă de pildă PD are la alegerile naţionale cote foarte înalte care au ajuns după rereferendumul din 19 mai la aproape 50% , la europene stă invariabil mai slab. PSD dimpotrivă a fost mereu cotat mai bine la eruropene decît la naţionale, iar PNL a înregistrat cea mai mare discrepanţă în favoarea alegerilor europene. Aşadar partidele care sînt sever depunctate în ţară primesc scoruri mult mai bune la europene. Este ca şi cum, odată depăşit planul politicii naţionale, marile adversităţi care îl caracterizează ar tinde să se estompeze. Am putea spune că pentru cetăţenii români planul european este un plan politic îndepărtat şi, în virtutea acestui fapt, idealizat.

Lucrul acesta nu este bun decît în aparenţă, pentru că atenuarea aceasta a divergenţelor şi adversităţilor consacrate se trage de fapt din absenţa dezbaterii. Acolo unde subiectele sînt dezbătute cu aprindere algătorii se polarizează, în timp ce în planul unui relativ consens alegătorii se orientează mai greu, după nuanţe.

Campania electorală a început astăzi şi are la dispoziţie o lună de zile, dar ceea ce partidele nu au reuşit să spună pînă acum nu vor reuşi să spună nici de aici înainte. Mesajele europene sînt cvasiabsente. Niciodată în România nu a existat o dezbatere în contradictoriu între un reprezentant al stîngii şi un altul al dreptei asupra unei probleme de relevanţă europeană. Dimpotrivă atunci cînd vine vorba de Uniunea Europeană, se crează, spontan, un consens naţional, ca şi cum valorile naţionale ar trebui să prevaleze asupra altora de alt tip. Alegerile din acest an sînt însă primele de aces tip din istoria României şi ele vor funcţiona mai ales ca exerciţiu şi iniţiere.