Drama moldovenilor - antagonismul şi guvernările retrograde

Un al treilea grup de manifestanţi a criticat guvernarea pentru faptul că a uitat să afle şi să spună adevărul despre violenţele stradale din 7 aprilie 2009, soldate cu morţi, sute de tineri torturaţi de poliţie şi cu Preşedinţia şi Parlamentul devastate.

Tinerii care au ars portretul preşedintelui rus fac parte din Mişcarea Civică „Tinerii Moldovei”. Duminică, sub drapelele UE şi ale Republicii Moldova, ei au organizat un marş anti-Putin pe care l-au numit: „Aici nu e Crimeea”. Manifestanţii au cerut mai multă fermitate din partea autorităţilor şi societăţii civile moldoveneşti contra şantajului şi presiunilor exercitate de Kremlin. Federaţiei Ruse ei i-au cerut respectarea suveranităţii Moldovei.

Absurd moldovenesc: „Patrioţii Moldovei” cântă imnul Rusiei

Din scuarul Academiei de Ştiinţe a Moldovei, tinerii s-au îndreptat spre Ambasada Federaţiei Ruse, pentru a-i transmite o scrisoare preşedintelui Vladimir Putin, prin care au cerut retragerea fostei armate a 14-a de pe teritoriul Republicii Moldova. „Tensiunile din regiune ne ţin într-un suspans continuu. Trăim cu temerea că Rusia şi-ar putea aduce armata la Chişinău, pentru că îi vedem mobilizându-se şi antrenându-se în regiunea transnistreană”, a spus Dinu Plângău, copreşedinte al Mişcării „Tinerii Moldovei”.

În faţa Ambasadei ruse din Chişinău, tinerii pro-europeani au fost întâmpinaţi de câteva zeci de simpatizanți ai Partidului „Patrioţii Moldovei”, care intonau imnul Rusiei şi purtau pancarte prin care condamnau asocierea Moldovei la UE, pledând pentru aderarea Moldovei la Uniunea Vamală, creată de Rusia. Manifestaţia s-a desfăşurat fără incidente, poliţiştii formând un cordon între cele două tabere de care a reuşit să treacă doar Domnica Cemortan, martorul-cheie de pe naufragiatul, în 2012, vas de croazieră „Costa Concordia”. Ea a trecut de poliţişti şi a defilat prin faţa manifestanţilor pro-ruşi cu un imens tricolor românesc în mână.

Tinerilor li s-a furat Revoluţia

O altă acţiune de protest au organizat duminică, la Chişinău, tinerii din Partidul Popular din Moldova cu ocazia împlinirii a 5 ani de la protestele violente din 7 aprilie 2009. Urmare a acelor evenimente, comuniştii au pierdut puterea în favoarea actualilor guvernanţi care, însă, au uitat rapid de promisiunea dată alegătorilor de a afla adevărul despre cei care au deturnat protestul paşnic al tinerilor. Singurul nume dat de procurorii moldoveni a fost cel al blogherului rus Eduard Baghirov. Acesta a fost arestat la Chişinău pentru organizarea protestelor violente, eliberat din închisoare şi pus sub arest la domiciliu. La câteva zile a fugit din Moldova, prin regiunea transnistreană, însoţit de o jurnalistă de la un post TV din Chişinău.

În rest, nici un poliţist care a torturat tinerii în comisariatele de poliţie în noaptea de 8 spre 9 aprilie nu a fost condamnat la închisoare cu ispăşirea pedepsei, nici un judecător care a emis sentinţe arbitrare pe bandă rulantă în acea noapte nu a fost cercetat judiciar, iar mulţi dintre procurorii care au asistat la masacrul de atunci din comisariate au fost chiar avansaţi.

Probe dispărute

Ex-preşedintelui comunist Vladimir Voronin i-a fost iniţiat dosar penal pentru „neglijenţă în serviciu”. Dosarul a fost clasat după ce Comisia juridică a Parlamentului (cu majoritate necomunistă) a respins demersul Procuraturii Generale de a-i ridica imunitatea deputatului Voronin în scopul atragerii la răspundere. Toate dosarele penale deschise pe numele foştilor şefi ai MAI care au coordonat acţiunile represive ale poliţiei şi au tolerat tortura în comisariate au fost fie suspendate, fie clasate, iar actualul procuror general, Corneliu Gurin, a vorbit în Parlament despre faptul că multe probe din „dosarul 7 aprilie” au fost distruse sau au dispărut. A fost achitat până şi polistul surprins de camerele de supraveghere în momentul în care i-a aplicat lovitura fatală tânărului protestatar Valeriu Boboc. Guvernanţii nu şi-au onorat nici măcar promisiunea înălţării unui monument al libertăţii în memoria tinerilor ucişi şi torturaţi pe 7, 8 şi 9 aprilie 2009.

Mai mult, după 5 ani, guvernanţii actuali, deşi au avut la îndemână toate pârghiile administrative, nu au prezentat nici o probă că fosta guvernare comunistă ar fi falsificat alegerile din 5 aprilie 2009, ori acesta a fost principalul argument al declanşării protestelor, care au degenerat ulterior în violenţe. Au urmat alegerile parlamentare anticipate soldate cu victoria partidelor democratice.

CEDO a pronunţat până acum verdictul în 7 dosare împotriva Republicii Moldova pentru încălcarea drepturilor omului în timpul evenimentelor de la 7 aprilie 2009.

Boicot jurnalistic

Pe 4 aprilie curent, deputaţii au organizat o şedinţă specială a Parlamentului, dar multe instituţii mass-media au boicotat-o, refuzând să le ofere politicienilor platformă mediatică pentru spectacol politic într-un subiect pe care l-au pângărit. Tot ce au găsit de cuviinţă să facă deputaţii în acea zi a fost votarea excluderii termenului de prescripţie privind tragerea la răspundere penală a persoanelor care au comis infracţiuni de abuz, exces de putere, abuz în serviciu în timpul evenimentelor din 7 aprilie 2009 – o lege discutabilă, în opinia juriştilor, sub aspectul constituţionalităţii.