Echilibristică diplomatică într-o Moldovă capturată

La prima sa întâlnire cu jurnaliștii moldoveni, noul șef al Delegației UE la Chișinău, Peter Michalko, a vorbit despre restanțele în implementarea reformelor și despre provocările în domeniul dezvoltării democratice. El a precizat că nu crede că Moldova e un stat capturat, așa cum spun liderii opoziției și unii exponenți ai societății civile, dar crede că autoritățile au mult de lucru în promovarea reformelor, funcționarea sistemului democratic, reforma justiției și respectarea pluripartitismului. Deși se află de puțin timp în Moldova, oficialul european a sesizat că cele mai mari provocări vizează justiția și mediul de afaceri.

UE vrea ca bunăstarea oamenilor simpli să crească

Peter Michalko a reușit să aibă deja primele întrevederi cu decidenții din Republica Moldova. El a evitat să spună cum a fost primit de către aceștia, dar a precizat că le-a transmis că UE va insista asupra continuării reformelor și asupra întăririi principiilor democratice în sistemul politic. „Cred că toți partenerii de dialog au înțeles că Moldova trebuie să profite de șansa oferită de Acordul de Asociere și Acordul de Liber Schimb cu UE. Mizez că vom avea o înțelegere mai profundă a lucrurilor decât a fost până acum”, a spus Michalko într-o română aproape perfectă. Recent, el s-a întâlnit atât cu președintele pro-rus Igor Dodon, cât și cu liderul PDM, Vlad Plahotniuc, care controlează majoritatea parlamentară și, implicit, Guvernul.

Diplomatul european a menționat că UE își dorește ca Moldova să fie un stat stabil, prosper, în care și bunăstarea oamenilor simpli să crească. Pentru aceasta, UE rămâne dispusă să ofere sprijin economic Moldovei, dar o va face numai în schimbul implementării reformelor, combaterii efective a corupției şi întăririi democraţiei: „Asistența de 100 de milioane de euro prevăzută pentru Moldova din partea UE are menirea să susțină procesul de reforme, pentru ca populația să simtă că instituțiile statului funcționează. Ştiţi foarte bine că recent a fost introdus un alt set de criterii legate de domeniul democraţiei. Acest set de condiţii politice va fi la fel de important pentru decizia de oferire a asistenţei”, a precizat diplomatul.

Legislația electorală, în vizorul UE

De asemenea, el a spus că UE urmărește foarte atent mutările autorităților de la Chișinău în ceea ce privește legislația electorală. Asta după ce, anterior, Bruxelles-ul și Comisia de la Veneția au criticat dur decizia autorităților moldovene de a trece de la sistemul electoral proporțional la sistemul mixt: „Sunt condiţii care ţin de implementarea legislaţiei electorale. În baza deciziilor care vor fi luate în acest sens, va fi făcută şi evaluarea, după care vor fi luate deciziile despre asistenţă. Condiţia de bază este felul în care procesul politic democratic va fi respectat. Principiul de bază în ceea ce privește evaluarea este funcționarea sistemului democratic politic pe baza pluralității”, a menționat Peter Michalko.

Moldova a ratat 60% din banii promiși de UE

Potrivit directorului Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale „Viitorul”, Igor Munteanu, în perioada 2014-2018, din cauza neimplementării reformelor prevăzute în Acordul de Asociere, Moldova a ratat 60% din finanțarea UE. În total, Chișinăul ar fi trebuit să primească în acest interval 400 de milioane de euro din partea UE. Pentru că autoritățile nu au fost capabile să asimileze acest ajutor în favoarea cetățenilor, statul va primi mai puțini bani pe viitor.

Iar potrivit directorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, Iulian Groza, până acum Republica Moldova nu a primit nici un cent din partea UE din asistența bugetară planificată pentru 2017. Prin urmare, riscul nevalorificării de către Moldova a asistenței direct bugetare planificate pentru anul curent este destul de mare. Asta înseamnă o gaură bugetară de cel puțin 100 de milioane de euro în 2017 - enorm pentru o țară mică precum este Moldova.

Ministrul moldovean al Finanţelor, Octavian Armaşu, a declarat recent că speră ca prima tranşă din finanţarea europeană (de 100 de milioane de euro) să ajungă în Moldova până la sfârșitul anului, dar nu a exclus că acest lucru s-ar putea să nu se întâmple „din cauza procedurilor mai îndelungate”.

Noul șef al Delegației UE la Chişinău, Peter Michalko, şi-a preluat mandatul la începutul lunii septembrie. Înainte de aceasta el a fost ambasador al Slovaciei în Grecia. De origine slovacă, Peter Michalko a lucrat anterior în Moldova, fiind consilier politic al lui Kalman Mizsei, ex-reprezentant special al Uniunii Europene în Republica Moldova în perioada 2007-2011. Michalko vorbește româna și rusa și îl va înlocui în noua sa funcție pe diplomatul finlandez, Pirkka Tapiola.