Economie de piaţă şi Brexit

"Ne-am respectat angajamentele luate în 2001 la intrarea în Organizaţia Mondială a Comerţului. Ne-am îndeplinit îndatoririle", afirma premierul chinez Li Keqiang la jumătatea lunii iunie, după vizita cancelarei Angela Merkel în China. "Acum este rândul celorlalţi să-şi respecte promisiunile", a adăugat Li.

"Ceilalţi", adică Uniunea Europeană. Într-o reglementare specială a OMC se stipulează că, timp de 15 ani de la admiterea sa în organizaţie, China nu poate fi recunoscută ca economie de piaţă. Termenul limită este sfârşitul anului 2016. Acum a venit rândul Bruxelles-ului să acţioneze.

Cu toate acestea, perspectivele privind obţinerea aprobării din partea Comisiei Europene nu sunt tocmai bune. Conform OMC, între 1995 şi 2014, au existat în total 119 anchete europene contra produselor de provenienţă chineză. Procedurile n-ar fi fost posibile în cazul în care China ar fi fost recunoscută ca economie de piaţă. Printre altele este vorba despre preţuri de dumping de exemplu la panouri solare şi oţel. Sindicatele estimează că politica preţurilor scăzute practicată de către productării chinezi a dus la dispariţia multor locuri de muncă în Uniunea Europeană.

Lipseşte consensul în politica economică

Pe 11 iulie comisarul european pentru Comerţ Cecilia Malmstrom a vorbit la Beijing despre crearea unor condiţii egale de concurenţă, pe piaţa din China, pentru investitorii europeni şi chinezi. Accesul capitalului străin în anumite sectoare, ca cel financiar sau industria auto, este limitat.

Totuşi, Bruxelles-ul nu pune la îndoială faptul că, pe fondul însemnătăţii politice a Beijing-ului, în interesul ambelor părţi ar fi recunoaşterea statutului Chinei ca economie de piaţă - afirmă Volker Stanzel, reprezentant al Fundaţiei "Ştiinţă şi Politică". Însă, în politica economică, lipseşte consensul. "Poziţiile diferă în funcţie de intensitatea relaţiilor anumitor state membre ale UE cu China", declară Stanzel - fost ambasador german la Beijing între 2004 şi 2007.

În cadrul vizitei de la mijlocul lunii iunie în China, cancelara Angela Merkel a fost foarte tranşantă: Germania îşi aminteşte "foarte bine" de promisiunea făcută, dar vor trebui căutate "soluţii conforme cu normele OMC, potrivite şi în cazul problemelor economice existente".

În opinia specialiştilor, europenii vor găsi o soluţie de compromis. Foarte probabil Comisia Europeană va recunoaşte la timp statutul Chinei de economie de piaţă. Dar, în acelaşi timp, va menţine mecanismul de monitorizare în scopul prevenirii dumping-ului.

O soluţie cu care Beijing-ul ar putea fi de acord, apreciază Volker Stanzel. "Şi ei ştiu că ţara nu întruneşte condiţiile unei economii de piaţă adevărate în sensul OMC. Recunoaşterea are mai degrabă o valoare simbolică. Realitatea economică nu va fi influenţată în niciun fel fiindcă ambele părţi sunt mult prea interconectate."

Brexit-ul ca şansă?

Rezultatul referendumului din Marea Britanie umbreşte reuniunea la nivel înalt de la Beijing (12iulie &13iulie 2016). După Germania, Marea Britanie este cel mai important partener comercial european al Chinei. Pentru multe firme chineze, Marea Britanie este poarta de intrare pe piaţa europeană. Pentru investitorii chinezi, Regatul Unit este un loc important printre altele fiindcă documentaţile cerute sunt în limba engleză, iar mulţi factori de decizie din China stăpânesc limba engleză.

Înaintea referendumului pentru Brexit, preşedintele chinez Xi Jinping a declarat în cadrul vizitei sale în Marea Britanie că doreşte să vadă "o Europă puternică şi unită". După Brexit, China şi UE vor trebui să se adapteze noii situaţii în vederea consolidării relaţiilor. Analiştii economici sunt de părere că, pe viitor, firmele chineze îşi vor consolida afacerile în oraşe ca Frankfurt sau Paris.

"După Brexit, China şi Europa sunt dependente mai mult ca niciodată de cooperare. Ieşirea Angliei din comunitate şi posibilele consecinţe ale separării de Uniune aduc cu cine multe incertitudini astfel încât consolidarea parteneriatului devine necesară", opinează, la rândul său, profesorul universitar Ling Shen.

China ar putea folosi în continuare Marea Britanie ca "rampă de lansare" în ţările cu care Regatul îşi extinde relaţiile, chiar dacă lucrul acesta nu se va întâmpla prea curând - este de părere Volker Stanzel. "Până la acorduri bilaterale China-Anglia mai e nevoie de mult, mult timp. Dar s-ar putea ivi o grămadă de probleme despre care acum nu avem nici cea mai vagă idee."