Economie versus morală

Deşi funciarmente diferite, Forumul Economic Mondial de la Davos, care de 40 de ani leagă şi dezleagă iţele economiei şi pendantul său alternativ, Forumul Social Mondial de la Porto Alegre, în Brazilia, îşi pun de astă dată cam aceleaşi întrebări: care va fi destinul economiei în secolul al XXI-lea, cum pot lua statele naţionale decizii într-o lume globalizată şi care sunt valorile după care se orientează omenirea în următorul veac?

Inutil de subliniat că recenta criză financiară şi economică, încă nedepăşită complet, conferă o stringenţă particulară amintitelor interogaţii şi, în mod paradoxal, o platformă comună în căutarea soluţiilor.

Deşi fondat de adversarii globalizării, Forumul Social Mondial a fost forţat de realitate să admită că mondializarea este un proces ireversibil. Din acest motiv, la un deceniu de existenţă, organizaţia înfiinţată la Porto Alegre a abandonat poziţiile radicaliste, în favoarea căutării modalităţilor de a face mai suportabilă, mai umană, mai socială, globalizarea.

La rîndul său şi Forumul Economic de la Davos se vede forţat de împrejurări şi, nu în ultimă instanţă, de cauzele şi efectele recentei crize financiare, să admită că globalizarea nu poate fi lăsată pur şi simplu la discreţia economiei, a liberalismului pieţii. Însuşi fondatorul şi preşedintele Forumului de la Davos, Klaus Schwab a declarat:

Astăzi suntem confruntaţi cu o lume globalizată, ceea ce înseamnă că şi problemele au o dimensiune globală. De aceea trebuie să învăţăm cum să trăim în această nouă formă de comunitate. În urmă cu 40 de ani, la Davos se discutau problemele instituţiilor şi întreprinzătorilor naţionali, astăzi, Davos este locul de unde lumea este privită ca un tot.

De altfel, deviza reuniunii din acest an a Forumului Economic din mondena staţiune elveţiană are o rezonanţă programatică: Să ameliorăm situaţia lumii, să gîndim, să planificăm, să construim inovativ.

Înaintea începerii lucrărilor Forumului de la Davos, a fost dat în lucru un studiu menit să investigheze care ar putea fi sistemul de valori în economia post-criză. 130.000 de subiecţi din zece state membre ale aşa numitului G-20 au participat la sondajul din care rezultă că actuala criză nu este doar una strict economică ci şi una a valorilor etice, morale. Încrederea celor intervievaţi în criteriile morale ale acţiunii economice a fost extrem de scăzută. Doar o pătrime cred că multinaţionalele ţin cont de normele eticii.

Reorientarea economiei conform unor noi criterii a devenit scadentă este de părere Cormac Cullinan, şeful uneia din cele mai reputate cancelarii în materie de protecţia mediului: Trebuie să regîndim totul: tehnologia, stilul de viaţă, cariera profesională, relaţiile cu ceilalţi, cu restul lumii vii. Este o uriaşă şi în acelaşi timp inspiratoare provocare, fiind de fapt vorba de redefinirea omenirii sau poate de revenirea la bunele valori de altă dată. Omul ca verigă a ciclului vieţii şi nu ca tiran şi spoliator al lumii.

Idealul unei noi conştiinţe globale prinde contururi cît se poate de clare în viziunea unor membri ai Forumului Social Mondial, dă de înţeles Adil Najam, directorul unui centru de studiu al viitorului de la Universitatea din Boston: Sper cu tărie că se încheagă deja o nouă conştiinţă globală. Dacă e să se schimbe ceva, dacă vrem să ne salvăm, avem nevoie de o conştiinţă globală, trebuie să admitem că suntem cetăţeni ai acestei planete, cred că tocmai consumatorii deţin un rol foarte mare în acest proces, fiindcă economia mondială se sprijină pe consumatori şi consum iar aceştia pot exercita o presiune mai mare şi mai benefică asupra producătorilor decît o pot face guvernele.

Cert este că nici participanţii la Forumul Economic Mondial de la Davos şi nici cei de la Forumul Social de la Porto Alegre nu se pot plînge că duc lipsă de subiecte de reflecţie, de noi impulsuri de a acţiona altfel decît au făcut-o pînă acum.

Autor: Helle Jeppesen/ Rodica Binder
Redactor: Medana Weident