Libertatea presei trebuie apărată viguros

3 mai e ziua libertăţii presei. E bine că există această zi. Măcar odată pe an acest drept al omului este celebrat într-un cadru festiv. Libertatea presei e un subiect minunat pentru declaraţii ipocrite. În celelalte 364 de zile ale anului, întreaga lume nu se prea sinchisește de această temă. Doar câteva exemple:   

Tăcerea în faţa samavolniciei din interese economice   

Politicienii democraţi din Europa se întrec reciproc în încercările lor de a-i face curte Chinei. Nu-i mai mult decât o notiţă marginală că libertatea presei nu există acolo şi că ofertele independente ale posturilor străine, printre care şi Deutsche Welle, sunt blocate. Iar reprezentanţii economiei se gândesc mai mult la marile afaceri cu China decât la drepturile omului. E o cedare în faţa samavolniciei Beijingului şi a setei sale de putere. Căci în China nimeni nu va protesta dacă sunt ţinuţi din scurt investitorii străini, nici presa chineză nu va critica astfel de practici.

Un număr surprinzător de mare de politicieni germani şi europeni spun că trebuie înţeles mai bine preşedintele Rusiei, Vladimir Putin. Să fie luate în serios, în sfârşit, temerile sale faţă de NATO şi UE. În schimb, temerile jurnaliştilor din Rusia sunt deranjante şi ignorate, frica lor de intimidare, vătămare corporală şi chiar ucidere. E îmbucurător că noul ministru de externe al Germaniei, Heiko Maas, are altă atitudine. 

Şi Iranul blochează ofertele DW şi pe cele ale altor posturi străine şi îi hărțuiește în mod sistematic pe colaboratorii acestora. Despre cei 23 de jurnalişti în închisorile Gărzilor Revoluţionare, în care prizonierii sunt torturaţi, nu mai prea vorbeşte nimeni. Şi totuşi există politicieni care visează la o apropiere de regimul care vrea să distrugă Israelul, care destabilizează întregul Orient Apropiat şi exportă terorismul.

Presiuni, violenţă şi atentate care vizează jurnalişti  

În Afganistan, soldaţii germani sunt în misiune de 15 ani pentru a aduce stabilitate, libertate şi pace. Şi totuşi, luni au murit zece jurnalişti într-un atentat - teroriştii i-au vizat tocmai pe ei. 

Prinţul moştenitor al Arabiei Saudite e aplaudat pentru că deschide cinematografe şi le permite femeilor să conducă maşini. În acelaşi timp, bloggerul Raif Badawi e în continuare într-o închisoare saudită pentru simplul fapt că a practicat dreptul fundamental de a-şi exprima opinia.

Autocraţi africani cer - şi primesc - mai multe ajutoare de dezvoltare, dar nu-i lasă să respire pe jurnaliştii tineri şi dinamici care încearcă să-şi practice meseria cu onestitate, în special la posturile private.

În Bangladesh şi Pakistan, bloggerii care critică islamismul tot mai puternic din ţara lor îşi riscă viaţa. Din păcate, susţinerea efectivă din străinătate e rară, în ciuda eforturilor multor diplomaţi.

Mexicul e partenerul de onoare al Târgului de la Hanovra din 2018, dar în nicio altă ţară nu-i la fel de periculos să practici jurnalismul - şi pentru că statul nu reuşeşte să ţină în frâu cartelurile de droguri. Anul trecut, 11 jurnalişti au fost ucişi în Mexic - doar în Siria au murit şi mai mulţi. În acest context, guvernele occidentale ar trebui să fie conştiente de responsabilitatea lor, din moment ce majoritatea consumatorilor de droguri sunt în aceste ţări.

Din păcate, lista ar putea să continue la nesfârşit. S-ar ajunge rapid şi la Turcia, un stat membru al NATO, şi la Polonia şi Ungaria, membre UE.

E o listă tristă, pentru care nu ajung declaraţiile ipocrite cu ocazia unor anumite zile festive.

Ce fac guvernanţii noştri?

Ar trebui să ne evaluăm guvernele şi politicienii şi în funcţie de ceea ce fac pentru a protesta împotriva atacurilor la adresa libertăţii presei.

Le arătăm dictatorilor clar care sunt valorile noastre? Suntem dispuşi să renunţăm la afaceri, dacă aceste valori sunt sfidate în mod eclatant?

Condiţionăm alocarea ajutoarelor de dezvoltare de respectarea drepturilor omului şi de libertatea presei?

Democraţia e ameninţată de dictatori, autocraţi şi populişti în întreaga lume. Poate să supravieţuiască doar dacă democraţii o apără viguros.

Astăzi, pe 3 mai, e aniversarea postului Deutsche Welle: De 65 de ani informăm oameni din întreaga lume în mod liber şi independent. Vom continua să sprijinim libertatea presei. Vom spune lucrurilor pe nume. E o promisiune!