1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Electoratul german - tendinţe noi

12 mai 2017

Conform celor mai recente sondaje, principalul adversar al cancelarei Angela Merkel, Martin Schulz şi partidul său (SPD) au pierdut din popularitate. Pe 14 mai, în cel mai mare land german se votează.

https://p.dw.com/p/2cqbw
Bundestagswahl Deutschland 22.09.2013 Wahllokal Wahlurne
Imagine: Getty Images

În mai puţin de cinci luni, în Germania vor avea loc alegeri legislative generale. Scrutinul este aşteptat cu mare interes atât în Republica Federală cât şi în afara graniţelor acesteia. Va reuşi Angela Merkel să-şi păstreze funcţia de cancelar sau toamna anului 2017 va însemna sfârşitul erei Merkel? 

Multe depind de candidaţii formaţiunii social-democrate, SPD, în cursa pentru şefia guvernului. Şeful formaţiunii vreme îndelungată, Sigmar Gabriel i-a făcut loc colegului său de partid Martin Schulz. Fostul preşedinte al Parlamentului European a intrat în cursă dornic să ajungă cancelar.

"Efectul Schulz" s-a diminuat

Începutul a fost promiţător. SPD era din nou pe val, trecea drept partidul care şi-ar putea disputa şefia cancelariei. Germania vorbea despre "efectul Schulz". Acum, însă, euforia pare să se fi stins - după cum reiese din cel mai recent sondaj ARD al institutului "Infratest dimap". Analiza a fost realizată pe un şantion de o mie de persoane. 

Scăderea popularităţii candidatului SPD se constată prin comparaţie directă. Dacă germanii şi-ar putea alege în mod direct cancelarul, aproape jumătate dintre aceştia ar vota cu Angela Merkel - un plus de 3% faţă de tendinţele înregistrate în luna aprilie. Martin Schulz a pierdut  4 puncte procentuale. Doar 36% dintre alegători l-ar mai alege acum pe candidatul social-democraţilor. În urmă cu trei luni, 50% din persoanele chestionate i-ar fi acordat votul.

Merkel - garant al bunăstării şi stabilităţii

Avântul cu care Schulz a pornit în acest an electoral a scăzut. Motivul? Lipsa de conţinut. Două treimi din alegători susţin că politica sa nu are o linie clară, un program cu conţinut. Pentru 56% dintre persoanele cu drept de vot, nominalizarea candidatului Martin Schulz a accentuat deosebirile dintre cele două mari partide populare, SPD şi CDU. 45% dintre germani declară că au aşteptat ceva mai mult de la candidatul formaţiunii social-democrate la conducerea guvernului. 

Actuala şefă a executivului de la Berlin, Angela Merkel, este considerată de către majoritatea germanilor un garant al bunăstării şi stabilităţii în Germania. Cu toate acestea, majoritatea persoanelor chestionate consideră că perioada de glorie a cancelarei Merkel a trecut. Angela Merkel se află de 12 ani la conducerea guvernului. Este pentru a patra oară consecutiv când candidează la înalta funcţie din partea Uniunii Creştin-Democrate. FDP urcă în sondaje

Infografik DeutschlandTrend Sonntagsfrage 11.05.17 DEU
Partidele pe care le-ar alege germanii dacă duminică ar avea loc alegeri

Succesul cancelarei şi declinul lui Martin Schulz se reflectă şi în aşa-numitele "sondaje de duminică" - pulsul electoratului privind popularitatea partidelor germane. Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri, partidele unionale ale cancelarei Merkel s-ar bucura de 37% din voturi - un câştig de 3 puncte procentuale comparativ cu luna aprilie. CDU a crescut în detrimentul SPD. După o pierdere de 4 puncte procentuale, social-democraţii ar obţine votul a doar 27% din alegători. La alegerile legislative din 2013, SPD a primit 27,5% din voturi.

Cu cele 8 procente obţinute la alegerile din landul Schleswig-Holstein, liberalii (FDP) au numai de profitat. Formaţiunea se bucură de cele mai bune rezultate începând din mai 2010 încoace şi ar putea avea din nou un loc în Bundestag-ul pe care l-a părăsit după înfrângerea suferită la legislativele din 2013. Rezultatele ecologiştilor au rămas nemodificate (8%). De asemenea, nici situaţia partidului Stângii ("Die Linke") nu s-a schimbat (7%). Alternativa pentru Germania (AfD) a pierdut un procent ajungând la 10% din preferinţele electoratului. Începând din luna septembrie, pentru prima oară în istoria Republicii Federale, în Bundestag-ul german va fi prezent un partid populist de dreapta. 

Scandalurile în jurul armatei germane

În această perioadă germanii sunt preocupaţi mai ales de situaţia Bundeswehr-ului. Armata germană a ajuns în atenţia opiniei publice în urma mai multor scandaluri în care sunt implicaţi soldaţii săi. Cel mai recent este cazul ofiţerului Franco A. - presupus extremist de dreapta. Deşi soldat al armatei germane, Franco A. s-a înregistrat ca refugiat sirian şi este suspectat că ar fi plănuit un atentat asupra unor politicieni germani de rang înalt. În consecinţă, ministrul federal al apărării, Ursula von der Leyen, a anunţat noi reforme în domeniu.  

Însă noile planuri de reformă nu par să-i folosească prea mult. În prezent, doar 38% dintre germani se declară mulţumiţi de activitatea sa - cu 16% mai puţini ca în aprilie. Deşi electoratul apreciază dezbaterea din jurul tendinţelor extremiste constatate în rândurile armatei germane, iniţiată de către ministrul apărării, două treimi din persoanele chestionate critică atât controlul insuficient cât şi lipsa de fermitate a conducerii armatei. Fiecare al treilea german este de părere că extremismul de dreapta este mai larg răspândit în armată ca în societatea civilă.

Infografik DeutschlandTrend Verantwortung Deutschlands in der EU DEU
Ar trebui să preia Germania mai multă răspundere şi să contribuie cu mai mulţi bani la UE în vederea stabilizării acesteia?

Pentru o Europă mai puternică?

Britanicii părăsesc Uniunea Europeană. Nu cu mult timp în urmă, Marea Britanie a înaintat cererea de divorţ. Dar şi în alte state membre se înmulţeşte numărul euroscepticilor. La conducerea Franţei s-a instalat pro-europeanul Emmanuel Macron. Mesajul său: "Da, Europei. Pentru o mai strânsă cooperare cu Germania".

Împreună pentru o Europă mai puternică. Acest obiectiv ar putea prespune, de exemplu, ca Germania să preia o răspundere şi mai mare şi să-şi sporească semnificativ contribuţia la bugetul comunitar în vederea stabilizării Uniunii. Peste jumătate dintre germani n-ar fi de acord dacă aşa ar sta lucrurile. În schimb, 41% sunt în favoarea creşterii contribuţiei ţării la UE. 

Situaţie ameninţătoare la nivel mondial

Victoria lui Macron şi pledoaria sa pentru o Europă mai puternică într-o lume atât de nesigură nu par să-i fi liniştit pe germani. Conflictul sirian, preşedinţia lui Donald Trump sau tensiunile cu Turcia ori Rusia - situaţia politică la nivel mondial este o ameninţare pentru ţară, crede majoritatea germanilor.

Pe cât de sumbră este percepţia lor asupra situaţiei în lume, pe atât de pozitivă este cea asupra situaţiei din Germania. 81% dintre persoanele chestionate consideră bună sau foarte bună situaţia economică a ţării. Şi tot atâţia germani susţin că sunt mulţumiţi cu propriul lor nivel de trai.  Pe 14 mai, în cel mai mare land german, cu o populaţie de peste 17 milioane de locuitori, se votează - un adevărat test pentru legislativele din toamnă.

Autor: Charlotte Potts / Claudia Ştefan