Elisabeth Schroedter: "Republica Moldova se îndreaptă spre Europa"

Jose Durao Barroso gesticulează cu mult entuziasm în timpul discursului despre rezultatul pozitiv al referendumului din Irlanda. După ce s-a bucurat de aplauzele destul de reţiunute ale deputaţilor, preşedintele Comisiei Europene părăseşte plenul Parlamentului European şi se grăbeşte să ajungă la următoarea şedinţă. Între timp, un europarlamentar irlandez ia cuvântul. Acorbaţiile lui retorice, prin care încearcă să-i convingă pe deputaţi şi jurnalişti de dragostea istorică a irlandezilor pentru Uniunea Europeană, sunt întrerupte fără milă după ce au trecut cele două minute alocate fiecărui discurs. Irlandezul nu renunţă decât după ce i se atrage atenţia a treia oară.

"Tratatul de la Lisabona este un pas spre mai multă democraţie în UE"

Mai mulţi deputaţi germani părăsesc sala mai devreme pentru a lua parte la o întâlnire cu un grup de jurnalişti de la Deutsche Welle, în cadrul căreia au subliniat, cum era de aşteptat, semnificaţia pozitivă a referendumului irlandez asupra Tratatului de la Lisabona. Acest tratat de reformă reprezintă "un pas spre mai multă democraţie în Uniunea Europeană", din moment ce prevede ca parlamentele naţionale să se implice mai mult în problemele europene, a apreciat deputata liberală Gesine Meißner. Europarlamentarul german pledează pentru integrarea europeană a Ucrainei şi a Republicii Moldova, şi a declarat în exclusivitate pentru Deutsche Welle:

"Republica Moldova este un stat destul de mic şi, din păcate, suferă de pe urma unei situaţii economice extrem de precare. Există, însă, multe eforturi, ca tocmai statele mai mici din Europa de Est să poată fi integrate cât mai curând în structurile Uniunii Europene. Ştiu că problemele economice ale Republicii Moldova sunt intens discutate în cadrul acestor eforturi, dar cursul european al acestei ţări va continua."

Moldova şi UE: De la politica de vecinătate la integrarea europeană?

Elisabeth Schroedter, reprezentantă a Ecologiştilor în Parlamentul European a vizitat Republica Moldova de mai multe ori:

"Perspectiva europeană a Republicii Moldova constă, pe moment, în primul rând în politicile de vecinătate cu Uniunea Europeană. În multe domenii, piaţa internă este integrată în cea europeană. Întrebarea, dacă Moldova va deveni un stat membru al UE, rămâne deschisă. Pe moment se discută dacă le vom oferi altor ţări, printre care şi Republica Moldova, o perspectivă concretă de aderare la spaţiul comunitar. Dar Uniunea Europeană se confuntă în prezent cu propria reorganizare, prin Tratatul de la Lisabona, fiind nevoită să se redefinească. Cred că Moldova se îndreaptă spre Europa, pe termen lung. Este, însă, nevoie de multă răbdare."

Obiectivele strategice ale UE în spaţiul Mării Negre

În acelaşi timp, Elisabeth Schroedter a ţinut să releve importanţa strategică şi politică deosebită a spaţiului Mării Negre pentru Uniunea Europeană:

"Obiectivul principal în această regiune este pacea, având în vedere că este vorbă despre un spaţiu măcinat de războaie, în trecut. În plus, urmărim o dezvoltare comună pe plan economic, care să fie încununată de succes, oferindu-le regiunilor mai sărace de la graniţele Uniunii Europene mai multă prosperitate, dar şi dezarmarea în această zonă, precum şi programe ecologice comune. Este important ca societatea civilă să participe la aceste procese. În acelaşi timp, este nevoie de strategii energetice comune în spaţiul Mării Negre, astfel încât acesta să nu mai fie doar o regiune de tranzit pentru transportul de gaz."

România: Impulsuri pozitive la nivel cultural umbrite de probleme economice

Datorită aderării României şi Bulgariei la Uniunea Europeană, spaţiul comunitar s-a extins până în zona Mării Negre, ceea ce reprezintă un pas îmbucurător şi din punct de vedere simbolic, este de părere creştin-democratul Andreas Schwab. Europarlamentarul german a explicat pentru Deutsche Welle:

"Sunt originar din Pădurea Neagră, dintr-o localitate în apropiere de Donaueschingen, de unde izvorăşte Dunărea. Mi-am dorit mereu ca Uniunea Europeană să cuprindă şi regiunea în care Dunărea se varsă în Marea Neagră. Aderarea României şi a Bulgariei a adus impulsuri pozitive şi dincolo de aceste aspecte simbolice, având o importantă contribuţie culturală la spaţiul comunitar, cât şi la nivelul tradiţiilor care crează o punte de legătură între diferitele state din est şi vest. Din păcate, la nivel economic mai aşteptăm impulsurile pozitive din partea acestor ţări."

Andreas Schwab a ţinut să amintească şi de probleme legate de România, de pildă în ceea ce priveşte distribuirea prea puţin transparentă a fondurilor europene:

"Din nefericire, este adesea greu de reconstituit şi de înţeles cum sunt utilizaţi banii europeni, motiv pentru care există suspiciunea că cel puţin o parte din aceste sume nu este administrată în mod corect. Îi rugăm pe potentaţii români să facă eforturi susţinute în vederea unui nivel mai înalt de transparenţă, pentru ca noi să justificăm aceste sume în faţa celoralalţi cetăţeni ai Uniunii Europene."

Autor: Alexandra Sora
Redactor: Cristian Ştefănescu