Europa la ananghie

Dacă pînă deunăzi cititorii nu şi-au dat seama cît de complicată este Europa, DIE WELT se încumetă în urma scrutinului din Franţa şi Grecia să dezvăluie adevărul dar de pe poziţiile unui outsider, aparent neimplicat în treburile Bătrînului Continent.

Aşadar, la alegerile din cele două state membre ale zonei monetare euro ar fi triumfat principiul refulării simţului realităţii, ceea ce a pus din nou Europa sub semnul întrebării pe scena politică internaţională şi pe pieţele financiare.

Mai mult, a recidivat teama că europenii nu vor putea în cele din urmă să impună polifonicului lor continent respectarea partiturii reformelor. Angela Merkel va fi nevoită în viitoarele săptămîni să absolve cîteva dificile probe de echilibristică, să dea dovadă de intransigenţă faţă de Grecia dar de flexibilitate diplomatică, în relaţiile cu Franţa, îi recomandă Die Welt.

Neliniştitoare este imaginea Europei şi pentru meridionalul CORRIERE DELLA SERA, care întrevede semne rău prevestitoare: pe de-o parte disputele în jurul metodelor de management al crizei datoriilor, suspiciunile Germaniei şi ispita unei scindări de-a lungul axei nord-sud.

La toate acestea se adaugă impulsurile extremiste, resentimentele, dificultatea de a aborda raţional problematica intereselor comune precum şi impresia de a ne afla la un bazar, plus furia iscată de actuala evoluţie a situaţiei.

Ziarul italian consideră că gîlcevile nu mai pot continua la infinit, cu atît mai mult cu cît simptomele dezbinării sunt mai vădite şi acute ca niciodată. De aceea o politică a medierii ar fi singurul instrument care ar putea ajuta Uniunea Europeană să-şi regăsească capacitatea de a aplica o strategie preventivă.

Şi mai descurajant ar fi diagnosticul pus de TAGESZEITUNG stării Europei, dacă acelaşi ziar nu ar indica şi existenţa unei soluţii favorizate de venirea la conducerea Franţei a unui lider socialist.

Care, într-un prim moment a stîrnit consternare, a nemulţumit pieţele bursiere a rostogolit în jos moneda europeană şi i-a făcut pe conservatori să proorocească tot ce poate fi mai rău. Dar nu cumva cele mai sumbre profeţii sunt deja împlinite? - se întreabă retoric cotidianul berlinez, spre a afla tocmai în dezastruoasa situaţie explicaţia succesului lui Hollande la alegerile din Franţa.

Francezii şi-au dat seama că aşa nu se poate merge mai departe, că a strînge tot mai mult cureaua nu ajută la nimic. Apoi, nimeni nu s-a încumetat pînă acum să-i atragă atenţia Angelei Merkel să nu mai diabolizeze investiţiile de stat. De-acum încolo situaţia se va schimba ceea ce nu este un motiv de panică, dimpotrivă, mai crede taz.

Uită însă noul preşedinte al Franţei elementarul principiu pe care i-l reaminteşte NEUE ZÜRCHER ZEITUNG şi anume că o creştere economică este inimaginabilă în absenţa unei solide baze financiare?

Este adevărat că Europa are nevoie de o politică a creşterii economice care să utilizeze mai eficient rezervele existente şi să ofere noi perspective straturilor dezavantajate ale populaţiei.

Dar acolo unde o astfel de politică va fi promovată după vechiul model al stimulării consumului cu ajutorul banilor publici, eşecul este dinainte programat - deduce cotidianul elveţian şi explică de ce: cheltuielile publice au împiedicat deja exploatarea rezervelor private. Un stat trebuie să creeze şanse, iar Europa trebuie cît mai grabnic să privească realitatea în faţă.

Şi să admită că de morbul francez s-ar putea molipsi şi alte state - ipoteză avansată de cotidianul bulgar SEGA. Nu-l cunoaştem pe Hollande îndeajuns spre a şti la ce ne putem aştepta din partea lui. Dar, continuă ziarul citat ideea - francezii i-au acordat încredere. Ei au o solidă intuiţie politică şi putem fi siguri că nu au optat în favoarea unei variante mai rele decît cea de pînă mai ieri.

Impresie contrazisă de FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG. Ca şi precursorul său conservator, Valery Giscard d' Estaing, nici Nicolas Sarkozy nu a izbutit să sfărîme vechile structuri şi să înscrie Franţa pe traiectoria unei noi politici economico-financiare. Francezii, crede ziarul german citat, sunt un popor conservator-anarhic, care ţine la stilul său de viaţă şi la tradiţii şi care nu a recunoscut meritele celor doi preşedinţi conservatori. Acum Hollande va încerca, în felul său, să modernizeze Franţa.

Nu-i va fi deloc uşor. Intenţia sa de a renegocia pactul de stabilitate a fost respinsă categoric de Angela Merkel, iar Francois Hollande se înşeală dacă speră că va reuşi să determine germanii să mai facă vreun compromis -presimte LE FIGARO.

Or, Angela Merkel are nevoie de compromisuri în relaţiile cu Franţa, este de părere LE MONDE. Cînd Hollande se va deplasa la Berlin, creşterea economică şi pactul de stabilitate vor figura pe agenda convorbirilor. Responsabilii germani sunt conştienţi de izolarea în care i-a împins severa lor politică de austeritate, care a stîrnit nemulţumiri crescînde în Europa şi mizează acum şi ei pe principiul creşterii economice. Numai că, în timp ce Hollande pune accentul pe mari proiecte ecologice şi industriale, germanii vizează o creştere economică bazată pe ameliorarea competitivităţii, pe specializarea profesională şi pe liberalizarea pieţei muncii.

Cît despre celălalt factor de îngrijorare, şi anume Grecia, ea a optat în registrul dramaturgiei politice în favoarea tragediei aşa încît nu este exclus ca deja la finele verii ameninţătorul faliment al ţării să devină realitate- scrie EL MUNDO.

Realitate va deveni şi sporirea vertiginoasă a nemulţumirii în anii următori în Rusia, după reinstalarea la conducerea Kremlinului a lui Vladimir Putin. Fiindcă, spre deosebire de defuncta Uniune Sovietică, Rusia nu mai este o ţară închisă - notează RHEIN ZEITUNG. Reprezentanţii clasei de mijloc cultivate cunosc foarte bine occidentul şi sunt extrem de frustraţi că între perspectiva lor existenţială şi modul în care sunt conduşi falia se adînceşte progresiv, devreme ce, din partea lui Putin, nu se mai pot aştepta la reforme. Opoziţia are nevoie de un lider carismatic. De pe acum mulţi ruşi sunt convinşi că Putin nu va mai avea parte de un al patrulea mandat.

În sfîrşit, sub titlul "A scrie petnru a putea suporta viaţa" în paginile de foileton cotidianul FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG publică o relatare despre turneul de onoare al Hertei Müller, laureata Nobelului pentru Literatură, în Statele Unite. Newyorkezii au cunoscut o scriitoare care s-a apropiat de ei discret, prudent, vulnerabil dar nicidecum sentimental pentru ca apoi să se retragă din nou în sine. Articolul este însoţit de o fotografie ce imortalizează întîlnirea Hertei Müller cu Salman Rushdie, la Institutul Goethe din New York, unde fanii scriitoarei au stat răbdurii la coadă.