Europa mea: Ce au în comun Davos și alegerile europene

Europa trebuie să se pregătească pentru consecințele celei de-a patra revoluții industriale, afirmă analistul politic Radu Magdin. În caz contrar, cele mai negre temeri s-ar putea adeveri.

În aceste vremuri tulburi, lumea, îndeosebi occidentul, se confruntă cu dificila provocare de găsire a unei replici hotărâte destinată anti-democraților și reprezentanților democrației iliberale. Ceea ce este valoros trebuie apărat, iar ceea ce electoratul percepe ca fiind greşit trebuie schimbat. Conturul unui nou contract social – ca tentativă evidentă de adaptare la noua realitate a revoluţiei digitale – ar trebui să devină o temă centrală a alegerilor europene din luna mai.

Din cauza situației încordate în țările lor, președintele SUA, Donald Trump, și omologul său francez, Emmanuel Macron, nu au fost prezenți la Forumul Economic Mondial de la Davos. Însă Franța și SUA ar trebui să se implice neapărat în găsirea unor soluții globale la consecințele celei de-a patra revoluții industriale. Iar dacă guvernele nu manifestă suficient interes față de pregătirea pentru viitor, cele mai negre temeri privind soarta democrației s-ar putea adeveri.

Populiștii caută neobosit să se reinventeze

În lumea economică foarte admirați sunt cei care promovează inovația și sparg tiparele. În politică realitatea arată altfel: cine pune la îndoială o stare de fapt se lovește de neîncredere, mai ales din cauză că politicienii mainstream au probleme în a îmbina abordări inspirate cu prozaicul act de guvernare. Un exemplu pentru această dilemă este noul copil-minune al politicii europene Emmanuel Macron.

Pe de altă parte, există permanenta amenințare reprezentată de populiștii care caută neobosit să se reinventeze și să-și răspândească mesajele. Este ca la ruleta rusească: cu fiecare scrutin electoral, țările noastre democratice slăbesc tot mai mult în cazul în care contractul social nu este revizuit. Încet, dar sigur, pierdem anticorpii care au făcut posibile atât de multe progrese în secolul 20.

Forțele negative caută activ o cale de reușită. În prezent șansele lor sunt destul de mici, dar cresc constant. Este o muncă titanică să combini schimbarea și incluziunea – ambele ar trebui să formeze nucleul unui nou contract social. S-a făcut prea puțin pentru reconstruirea acestei baze a ordinii noastre democratice. Indiferența egoistă nu mai este de ajuns. Toți actorii de la Davos și fiecare politician care își pregătește candidatura pentru alegerile europene din mai ar trebui să țină seama de aceste principii de bază.

Economia ar trebui fie în slujba societății

Globalizarea 4.0 nu funcționează pentru fiecare dintre noi. Chiar dacă cifrele totale indică un rezultat pozitiv, o privire mai atentă dezvăluie un înalt grad de eterogenitate. Vorbim atât de mult despre inechitate, dar uneltele noastre conceptuale sunt în continuare orbite de principiul valorilor medii. Un paradox.

Este decisiv să înțelegem potențialul perturbator al așa-numiților "perdanți ai globalizării". Economia nu funcționează independent de politică, indiferent că vorbim despre un nivel național sau global. Realitatea a infirmat ideea că elitele îi pot determina pe cetățeni să accepte scenarii care, de fapt, sunt împotriva intereselor lor. Economia ar trebui să fie în slujba societății noastre. Aceasta va fi o temă centrală a democrațiilor noastre.

Deocamdată încă mai domnește o ignoranță îngrijorătoare față de viitorul muncii și față de conexiunea dintre muncă și sensul vieții. În condițiile automatizării ar trebui să ne întrebăm ce alternative au oamenii ale căror locuri de muncă vor ajunge, cu mare probabilitate, victime ale noilor evoluții tehnologice. Cum putem avea grijă ca și ei să aibă în continuare un loc în societatea noastră din ce în ce mai izolată, în care oamenii sunt judecați atât de sever?

Rețelele pentru siguranță socială reale duc la o mai sporită asumare a riscurilor și la inovații

Ar trebui să încetăm să-i mai pregătim pe oameni pentru meseriile zilei de ieri. Nu este vorba despre o calificare sau alta - în 20 de ani oricum toate vor părea învechite – ci mai mult despre rezistență și adaptare. Prin consolidarea adevăratelor rețele de siguranță socială oamenii ar trebui încurajați mai mult să-și asume riscuri și să permită retrezirea la viață a forței lor inovatoare.

Este cel mai bun moment pentru o dezbatere privind finanțarea unui nou contract social. Inechitatea și programale de optimizare a politicii fiscale au devenit o povară a democrației. Este o realitate confirmată în forumuri care reunesc guverne, concerne, cetățeni și reprezentanții celui de-al treilea sector, adică ONG-urile. Ar fi de ajutor trecerea spre acea înțelegere a dinamicii politice, sociale și economice care i-a determinat, în cele din urmă, până și pe marii actori ai pieței libere să înghită pilula unui social sistem robust. Altfel problemele interne ale societăților noastre demoratice nu vor face decât să exacerbeze concurența globală și implicit nesiguranța înfricoșătoare care ne înconjoară.

Radu Magdin este analist și consilier politic român. I-a consiliat, printre alții, pe premierul României (între 2014 și 2015) și pe premierul Republicii Moldova (2016-2017). Din 2007 până în 2012 a lucrat la Bruxelles pentru Parlamentul European, EurActiv și Google. Face parte din grupul de lucru al "Liderilor Emergenți din NATO".

Mai mult pe aceeaşi temă