1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

"Evenimentele din Piaţa Tiananmen sunt o istorie uitată"

Mathias Bölinger / VD1 iunie 2014

DW a stat de vorbă cu Louisa Lim, jurnalistă americană la Beijing. Lim este autoarea unei cărţi intitulate "The People's Republic of Amnesia. Tiananmen revisited", un demers împotriva uitării, după cum ea însăşi declară.

https://p.dw.com/p/1C9w8
Hong Kong Tiananmen Gedenktag 2012
Imagine: AP

DW: Au trecut 25 de ani de la masacrul din Piaţa Tiananmen, despre care s-au scris nenumărate cărţi. Dumneavoastră ce doriţi să relataţi lumii?

LL: Cele mai multe cărţi şi reportaje privind evenimente de acest fel apar imediat după ce ele au avut loc. În ultimii ani, nu s-a mai scris foarte mult în China despre întâmplările de acum 25 de ani. M-a interesat să aflu în ce măsură guvernul chinez a reuşit să şteargă din istorie evenimentele din Piaţa Tiananmen. Voiam să ştiu câţi tineri chinezi ştiu despre aceste evenimente şi am fost surprinsă să constat cât de puţini ştiu ce s-a întâmplat în acele zile. Şi cât de puţin sunt interesaţi să afle.

DW: Cum aţi ajuns la această constatare?

LL: Nu am folosit nicio metoda ştiinţifică, ci doar am stat de vorbă cu câţiva oameni. Am mers în patru universităţi chineze cu celebra fotografie realizată de Jezz Widener, fotograful de la AP, cea în care acel om stă în calea tancurilor. Am mers în instituţiile universitare cel mai intens implicate în acele proteste şi am fost surprinsă să văd că doar 15 studenţi din 100 au ştiut despre ce este vorba.

DW: Credeţi că ceilalţi studenţi chiar nu ştiau nimic despre această imagine?

LL: Da, mulţi studenţi habar nu au şi nici nu-i interesează. La şcoală nu se discută despre episodul Tiananmen. În universităţi, subiectul este abordat în fugă, superficial. În cărţile de istorie după care învaţă studenţii, subiectul este discutat pe mai puţin de patru pagini. Profesorul Michel Bonnin din Franţa a analizat aceste cărţi şi a ajuns la concluzia că ele conţin nedevăruri flagrante. În mediul online, întâmplările din 4 iunie sunt, de asemenea, cenzurate. Însă, cum spuneam, nici interesul cetăţenilor nu pare să fie prea mare. Tinerii consideră politica ceva periculos şi se ţin la distanţă de ea. Pentru mulţi, 1989 reprezintă o istorie extrem de îndepărtată. Un student chiar mi-a spus că, dacă ar fi istoric sau arheolog, ar avea o părere. Aşa, după 25 de ani, evenimentele acelea nu-i mai privesc în niciun fel pe tineri.

Hong Kong Tiananmen Gedenktag 2012
Imagine: Reuters

DW: Aţi întâlnit însă şi mulţi oameni care erau foarte tineri în 1989. Cum văd ei acele evenimente?

LL: Există o mare diferenţă între cei care încă trăiesc în China şi ceilalţi din exil. Chiar şi amintirile lor sunt diferite. Cei care trăiesc în exil spun că au trăit în acele zile o 'sărbătoare a ideilor'. Îşi amintesc că, pentru o perioadă, sute de mii, poate chiar un milion de studenţi se aflau în Piaţă. Cei rămaşi în China povestesc însă că mişcarea de protest de la acea vreme pare acum, în lumina anilor aşternuţi peste ea, o acţiune supusă din start eşecului, soldată cu un implacabil masacru. A fost interesant de văzut în ce măsura climatul politic influenţează amintirile acestor oameni...

DW: Cât de mult credeţi că mişcarea din Tiananmen a influenţat China de astăzi?

LL: Cred că momentul Tiananmen a lăsat din toate punctele de vedere urme pe China de astăzi. După masacru, Deng Xiaoping a ţinut un discurs în faţa soldaţilor, în care a explicat strategia, viziunea sa pentru China. Or, drumul aşternut de Deng Xiaoping a rămas acelaşi. Printre altele a spus că trebuie găsit un mecanism care să împiedice repetarea unor evenimente similare. Acel discurs a marcat era "stabilităţii", în care disidenţii au fost atent monitorizaţi. Xiaoping a deplâns atunci şi carenţele "educaţiei patriotice", o greşeală care, spunea el, a făcut posibile protestele. Aceste cuvinte au fost un punct de cotitură, debutul unei masive campanii de educaţie patriotică, începută în 1991. Aceasta cred că a stat la baza înfloririi naţionalismului şi apariţiei unei generatii de tineri chinezi patrioţi, ba chiar naţionalişti. China de astăzi este aşadar rezultatul deciziilor luate imediat după înăbuşirea protestelor din Piaţa Tiananmen. Dacă vă uitaţi la modul în care conducerea chineză abordează ziua de comemorare a protestelor, observaţi foarte uşor temerile noii generaţii de conducători chinezi. Se pare că le este teamă de orice grupare care ar putea creşte. În pofida puterii economice, conducerea chineză pare a fi paranoică.

China Nationaltag Goldene Woche
Imagine: imago/Xinhua

La 2 iunie 1989, 350.000 de soldaţi din armata chineză au înconjurat Piaţa Tiananmen. Tancurile şi blindatele au fost folosite împotriva unor civili neînarmaţi. Noaptea dintre 3-4 iunie s-a soldat cu un adevărat masacru în rândul celor din urmă. Numărul victimelor şi răniţilor nu a fost făcut public, însă observatorii evenimentelor afirmă că peste 3000 de protestatari au fost ucişi.