Evoluţia politică stagnează

Capitala României e marcată de un boom fără precedent. La tot pasul se construieşte, oraşul supraaglomerat nu mai face faţă traficului intens de pe străzi şi totul se învârte în jurul banilor. Bogăţia agonisită peste noapte e expusă ostentativ. Dar în pofida avântului economic evoluţia politică stagnează. „Neue Zürcher Zeitung” îl citează pe directorul editorial al „României Libere”, Emil Hurezeanu, care vorbeşte de o „democraţie lipsită de conţinut”. După prăbuşirea dictaturii ceauşiste nu s-a putut dezvolta o societate civilă puternică, politica internă fiind decisă de câteva persoane. În prezent viaţa politică e dominată de lupta pentru putere dintre premier şi preşedinte. Acestei lupte pentru putere i-au căzut victimă şi foarte capabilii miniştri, al justiţiei, Monica Macovei şi de externe, Mihai Răzvan Ungurenau. O situaţie în care devin necesare alegeri anticipate, e de părere Emil Hurezeanu.

Un fenomen românesc: Gigi Becali. Actuala structură a societăţii româneşti crează un spaţiu propice populismului, posibile modele devenind oamenii influenţi şi bogaţi. Fenomenul Becali e de înţeles într-o lume în care scena politică românească abundă de elemete ale show-ului. În scala popularităţii Becali se află pe locul al doilea după preşedintele Traian Băsescu.

Politologul Vladimir Tismăneanu apreciază că într-o democraţie funcţională rezultatul recentului referendum, prin care rămânerea în funcţie a preşedintelui Traian Băsescu a fost susţinută de marea majoritate a românilor, ar fi avut drept consecinţe o serie de demiteri. În context Tismăneanu vorbeşte de neputinţa care se face resimţită în societatea românească.

E imaginabil un astfel de scenariu, ca la următoarele alegeri să se ajungă la o alianţă între PD şi formaţiunea lui Becali, Noua generaţie? „Ne facem de râs în Europa” avertizează istoricul Neagu Djuvara şi cu referire la dezinteresul societăţii faţă de o prelucrare reală a trecutului comunist, faţă de o clarificare a evenimentelor din timpul aşa-numitei „evoluţii” şi a perioadei post-decembriste. Dar, pare a fi concluzia autorului articolului apărut astăzi în „Neue Zürcher Zeitung”, în aceste vremuri ale boomului economic, altele sunt temele care-i preocupă pe mulţi dintre români.