1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Partidul premierului Rutte a câştigat alegerile din Olanda

15 martie 2017

Exitpoll: Partidul Popular pentru Libertate şi Democraţie (VVD) al premierului Mark Rutte este pe primul loc în scrutinul parlamentar din Olanda, urmat de formaţiunea Partidul Libertăţii (PVV) a lui Geert Wilders.

https://p.dw.com/p/2ZG5P
Premierul olandez Mark Rutte
Premierul olandez Mark RutteImagine: Reuters/M.Kooren

Conform unui sondaj efectuat la ieşirea de la urne, Partidul Popular pentru Libertate şi Democraţie (VVD) al premierului Mark Rutte a obţinut 31 de locuri în parlament, din cele 150 de locuri. Partidul de centru-dreapta este urmat de Partidul Libertăţii (PVV), de extremă-dreapta, condus de Geert Wilders, care a obţinut 19 locuri. Formaţiunea lui Wilders se află la egalitate cu Mişcarea Creştin-Democrată (CDA), partid de centru, care, conform exitpoll-urilor ar fi obţinut tot 19 locuri. Tot 19 locuri ar fi obţinut şi grupul social-liberal Democraţi 66 (D66). 

Potrivit cifrelor prezentate după închiderea urnelor, rata de participare la alegeri a fost de 81%, mult peste cea de acum patru ani, care a fost de 65%.

Deşi a obţinut patru locuri în plus în Parlament, în comparaţie cu actuala legislatură, formaţiunea eurosceptică a lui Geert Wilders nu va avea nicio şansă de a forma o alianţă care să o aducă la guvernare. Rezultatele înseamnă că, deşi partidul lui a pierdut 10 mandate faţă de legislativul anterior, Rutte poate rămâne premier.

Geert Wilders, rezultat sub aşteptări
Geert Wilders, rezultat sub aşteptăriImagine: picture alliance/AP Photo/Y.Herman

Presa olandeză speculează că noul guvern va fi format din patru partide (fără formaţiunea lui Wilders), această variantă fiind singura care poate crea majoritatea de 76 de locuri în Parlament. Negocierile pe marginea formării unei coaliţii nu vor fi simple, în special dacă din aceasta urmează să facă parte şi Verzii, care au criticat vehement VVD şi pe Rutte pentru programul de austeritate. Alte partide care intră în ecuaţia guvernării sunt creştin-democraţii şi grupul social-liberal Democraţi 66. 

Nu este prima dată când Wilders obţine un scor sub aşteptări, mult mai mic decât ceea ce prevedeau sondajele. Premierul Mark Rutte, care a mizat în alegeri pe un duel cu Wilders, a spus de mai multe ori că scrutinul de anul acesta este ”crucial”. "Aceasta este şansa ca democraţia noastră să pună capăt efectului de domino al populismului rău”, a spus el.

13 partide în Parlament

Cel puţin 13 dintre cele 28 de partide aflate în cursa electorală vor accede în Parlament, scrie presa olandeză. Cele mai multe locuri suplimentare le obţin ecologiştii. Aceştia au câştigat de patru ori mai multe mandate parlamentare - de la 4 la 16. 

PvdA (Partidul Muncitoresc Social Democrat), partener de coaliţie, care a sprijinit guvernul, a înregistrat o pierdere electorală usturătoare: dintre cele 38 de locuri în parlament obţinute în 2012, a obţinut doar 9 la alegerile de miercuri. Prin urmare, coaliţia de guvernare pierde jumătate din cele 79 de mandate şi rămâne cu doar 40. Foarte probabil, PvdA a fost sancţionat de electorat pentru cei patru ani de austeritate. 

Reacţii din Germania

Şeful cancelariei de la Berlin, Peter Altmaier s-a arătat încântat de cifrele exitpoll-urilor. "Olandă, dragă Olandă eşti o campioană", a transmis oficialul german. La fel a reacţionat şi Horst Seehofer, şeful CSU (Uniunea Creştin-Socială). Aflat la Moscova, acesta a declarat că "partidele serioase câştigă electoratul atunci când oferă răspunsuri convingătoare la întrebările oamenilor". 

Siegmar Gabriel, ministrul german de externe
Siegmar Gabriel, ministrul german de externeImagine: picture alliance/Sputnik/dpa/ I. Pitalev

Ministrul de externe german, Sigmar Gabriel, a catalogat rezultatele alegerilor din Olanda drept un succes pentru Europa. Este un semn bun faptul că un candidat de extremă-dreapta precum Geert Wilders nu a câştigat alegerile, a spus Gabriel. Şeful diplomaţiei germane a declarat că deznodământul scrutinului din Olanda îi oferă motive de optimism în privinţa alegerilor din Franţa.

Martin Schulz, candidatul SPD la funcţia de cancelar al Germaniei a salutat primele prognoze, care indică faptul că majoritatea cetăţenilor olandezi au votat împotriva discursului agresiv al lui Wilders. "Aceasta este o veste bună pentru Europa și pentru Olanda" a spus social-democratul. 

Sistemul electoral olandez

Parlamentul olandez este bicameral, fiind alcătuit din Senat (75 de membri) și Camera Reprezentanților (150 de membri). Mandatul are o durată de patru ani. Alegerile se desfăşoară pe baza unui sistem de reprezentare proporţională, cu scrutin de listă şi vot preferenţial organizat la nivelul unei singure circumscripţii. La alegerile pentru Camera Reprezentanților (mai importantă decât cealaltă datorită faptului că este singurul for care poate iniţia legi), fiecare alegător are dreptul să voteze o listă de candidaţi şi poate acorda un vot preferenţial unuia dintre candidaţii de pe lista respectivă.

Altfel decât în multe ţări, inclusiv Germania, în Olanda nu există pragul electoral de 5 la sută. Prin urmare, chiar şi partidele foarte mici au şanse bune de a obţine un mandat parlamentar. În 2012 pentru obţinerea unui loc în parlament a fost nevoie de 60 000 de voturi.