Extinderea spre est a UE este blocată pentru următorii ani

Ziarul Volkstimme care apare la Magdeburg scrie: „După ce irlandezii au spus nu, Tratatul de reformă a UE este desfiinţat cu voioşie. Preşedintele Cehiei, Vaclav Klaus, nădăjduieşte într-o decizie categoric anti-europeană a Curţii Constituţionale de la Praga, iar pentru preşedintele Poloniei, Lech Kaczinsky, Tratatul de la Lisabona a devenit caduc. Chiar şi preşedintele Germaniei, Horst Koehler, a plasat pentru moment documentul într-un sertar fără a-l semna. Până în octombrie, noul preşedinte al Consiliului European, Nicolas Sarkozy, are timp să încerce relansarea tratatului, acest termen de graţie fiind convenit în cadrul ultimei reuniuni la vârf de la Bruxelles, spre nemulţumirea cabinetului de la Berlin. Nemulţumire deoarece Angela Merkel intuieşte deja că în octombrie vor dispărea în suflarea vântului şi ultimele peticele ale acordului. Dacă, dimpotrivă, Sarkozy va reuşi să salveze tratatul, atunci el va ajunge acolo unde cu plăcere se vede deja - anume în panteonul marilor personalităţi europene.”

Stuttgarter Nachrichten continuă pe marginea aceluiaşi subiect: „Desigur, Tratatul de Reformă nu a dispărut după ezitările preşedintelui Koehler şi după refuzul categoric al omologului său polonez, Kaczinsky. Însă UE are o problemă în plus, şi încă una inutilă în cazul de faţă. Avântul necesar pentru a scoate UE din situaţia dificilă în care se află este frânat, spre nemulţumirea cetăţenilor. Aceştia sunt nemulţumiţi că UE, în loc să abordeze teme politice majore este preocupată de propria-i criză.

Criza celor 27 este analizată şi de cotidianul moscovit Kommersant care opinează, nu fără satisfacţie, că Polonia şi-a închis fereastra spre Europa după refuzul preşedintelui Kaczinsky de-a semna Tratatul menit să înlocuiască eşuata Constituţie europeană. „Preşedinţia franceză a UE a debutat printr-un scandal şi până să fie depăşită criza vor mai trece cu siguranţă câţiva ani. O nouă extindere către est a Uniunii, aşa cum este dorită de vecinul şi aliatul Poloniei Ucraina, se amână la calendele greceşti”, conchide ziarul rusesc.

Cotidianul Sega ce apare la Sofia, este de părere că preşedinţia franceză a Uniunii Europene trebuie să acorde atenţie specială ultimelor două ţări intrate în clubul european, România şi Bulgaria. „Statele Membre sunt curioase să vadă dacă Franţa are vre-o influenţă asupra celor două state francofone problematice din Uniune, pentru a căror admitere la termen s-a implicat atât de mult. Dacă Franţa nu va reuşi să impună în regiune progrese, terenul va fi cedat unor ţări ca Germania, care s-au opus primirii la termen a candidaţilor din Europa de Sud-Est. Incapacitatea de a aduce România şi Bulgaria pe drumul cel bun ar expune Comisia Europeană unor severe critici, şi asta într-un moment în care instituţia are nevoie de elogii pentru a putea revendica un nou mandat.”

În sfârşit, semnalăm apariţia, în prestigiosul cotidian german Süddeutsche Zeitung, a unei recenzii a volumului „De ce iubim femeile” al lui Mircea Cărtărescu. Recenzia este prilejuită de apariţia cărţii în traducere germană la editura Suhrkamp din Frankfurt pe Main. Autoarea rândurilor, Verena Auffermann consideră că, aparent, s-a dus vestea că dacă declari eşecul personal drept încununare a existenţei ai succes la public. „Eşecul altora compensează propriile slăbiciuni şi de aceea Mircea Cărtărescu fabulează din dorinţa de a smulge zâmbete amare. Femeile joacă un rol mai mult sau mai puţin fericit. Ori doresc să-şi păstreze fecioria din principiu, ori dispar pur şi simplu, sunt urâte, aproape copile încă sau, din păcate, inabordabile. Fiecare povestire zugrăveşte cu un lirism burlesc dezamăgiri şi neînţelegeri de o parte sau alta. (…) Este un volum cu şarm de modă veche, trist şi iritant, scris cu înclinaţie spre reverie şi tradus magistral de Ernest Wichner”, conchide autoarea.