1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Cu 80 de ani în urmă o emisiune radio şoca America

30 octombrie 2018

Ştirile false nu sunt o noutate. O dovedeşte o emisiune de teatru radiofonic, având la bază romanul lui H. G. Wells "Războiul lumilor".

https://p.dw.com/p/37OCR
Orson Welles și "Războiul lumilor", teatru radiofonic după romanul lui H. G. Wells
Orson Welles și "Războiul lumilor", teatru radiofonic după romanul lui H. G. WellsImagine: picture-alliance/AP

În seara zilei de 30 octombrie 1938, o duminică, mulţi americani se aflau în faţa aparatelor de radio, ascultând, relaxaţi, un program cu muzică de dans. Dintr-o dată emisiunea de la postul de radio CBS a fost întreruptă pentru difuzarea unei ştiri incendiare: pe planeta Marte, explica moderatorul, ar fi avut loc o explozie, în urma căreia nori de gaze s-ar îndrepta spre pământ. Programul a continuat cu muzică, după care s-a întrerupt iar pentru a fi transmisă a doua ştire şocantă: la New Jersey a fost văzut un obiect neobişnuit pe un câmp.

Doar entertainment?

Regizorul Orson Welles a adaptat cu măiestrie pentru radio celebrul roman SF al lui H.G. Wells "Războiul lumilor" din anul 1898, despre o invazie a extratereştrilor. În emisiunea sa de radio "Mercury Theatre on the Air", Welles a recurs la o serie de trucuri pentru a atrage atenţia ascultătorilor şi a crea suspans. El a întrerupt un program muzical de câteva ori pentru difuzarea de ştiri ”urgente”, a intervievat aşa-zişi experţi, a vorbit chiar cu pretinşi martori oculari pentru a face povestea credibilă.

Ascultătorilor li s-a creat astfel impresia că extratereştrii nu mai pot fi opriţi în demersul lor nimicitor. Marţienii ar fi aruncat în aer armate întregi şi ar fi învăluit oraşul New York într-un nor de gaz ugigător. Nu e deloc de mirare că în rândul americanilor s-a creat panică. Mase de oameni alergau, cuprinşi de frică, pe străzi.

Orson Welles şi echipa sa de la "Mercury Theatre" nu intenţionaseră de fapt să-i inducă în eroare pe ascultători, ci mai degrabă să-i distreze, oferindu-le un scenariu de teatru radiofonic palpitant. Ceea ce ei au pierdut din vedere e că la acea vreme oamenii erau oricum în alertă, alimentaţi cu ştiri îngrijorătoare din Germania nazistă, temându-se, ca atare, de un război. Englezii făceau deja exerciţii de folosire a măştilor de gaze.

Isterie - în relatările de presă

În timpul teatrului radiofonic regizat de Orson Welles, oamenii au început să sune la poliţie, spunând că la orizont se văd nori negri de fum, care provin cu siguranţă de la atacul invadatorilor extratereştri. Unii susţineau chiar că i-ar fi văzut pe marţieni, alţii erau de părere că atacatorii nu sunt extratereştrii, ci germani nazişti.

Cu ocazia împlinirii a 75 de ani de la acea emisiune intrată în istorie, publicaţia "Slate" relata că adevăratele "fake news" au fost răspândite abia o zi mai târziu, când presa a vorbit despre panică şi isterie în masă. Ziare precum "New York Times" sau "Boston Daily Globe" au folosit prilejul pentru a discredita noul mediu care era radioul, demonstrând că acesta nu era o sursă de ştiri credibilă şi responsabilă. Între timp se bănuieşte că în acea zi de sfârşit de octombrie 1938 nu s-a iscat chiar o panică în masă, aşa cum a scris presa mai târzu şi cum se crede şi astăzi. Mitul despre reacţia extremă declanşată de adaptarea pentru radio a romanului lui H.G. Wells trăieşte şi astăzi.

Orson Welles şi colegii săi în studioul de radio
Orson Welles şi colegii săi în studioul de radioImagine: Acme Telephoto

Reacţii similare

În 1949, spectacolul a fost repetat în Ecuador. Acolo chiar s-a declanşat o panică de proporţii. Pe străzile capitalei ecuadoriene, Quito, oamenii alergau disperaţi urlând de frică. Când ascultătorii şi-au dat seama că nu era vorba decât de teatru radiofonic, teama s-a transformat în furie. Aceştia au luat cu asalt postul de radio, au aruncat cu pietre asupra clădirii şi i-au dat foc. Şase oameni şi-au pierdut viaţa.

În anii 60, experimentul a fost repetat de un post de radio din Buffalo, un oraş din statul New York, de la graniţa cu Canada. E drept că n-au mai murit oameni, dar tot au fost reacţii din partea unor cetățeni disperaţi. Se pare că au existat şi mişcări de trupe de partea canadiană.

Teren fertil pentru fake news: Internetul şi social media

Cum de a funcţionat această glumă de atâtea ori? De ce oamenii au dat crezare radioului? Astăzi, Internetul şi mediile de socializare reprezintă un teren fertil pentru răspândirea ştirilor false. "Emisiunea de teatru radiofonic, realizată de Orson Welles, a declanşat cea mai amplă dezbatere pe tema competenţei media în istoria SUA. Până şi Adolf Hitler făcea referiri la ea. Se amuza pe seama micilor omuleţi verzi, care vor invada ţările", explică Michael Socolow, docent pentru Jurnalism şi Comunicaţii la universitatea americană din Maine. 

În 1938, Orson Welles explica că ceea ce făcuse avea doar scop de divertisment. Într-un interviu din 1955, marele regizor lăsa să se înţeleagă, însă, şi altceva: "Când am realizat emisiunea despre marţieni, ne săturasem de faptul că ascultăroii credeau tot ce li se spune din cutia miraculoasă care este radioul". Cu alte cuvinte, a adăugat Welles: "Am vrut să îi facem pe oameni să înţeleagă că nu pot lua drept bun tot ce se transmite pe unde".

Aceasta se întâmpla cu mult timp înainte ca Donald Trump să folosească mediile de socializare în campania alegerilor prezidenţiale din 2016 pentru a transmite ştiri false, influenţând astfel rezultatul scrutinului.