FMI avertizează asupra pericolului protecționismului

Pentru anul în curs, Fondul Monetar Internațional se așteaptă la o creștere economică globală de 3,1%, iar pentru 2017  de 3,4%.

Prognozele actuale nu se îndepărtează deci deloc de estimările date publicității în iulie, în cadrul "World Economic Outlook". Pentru unele țări totuși, lucrurile s-au schimbat negativ în ultimele 3 luni. FMI prevede o creștere de doar 1,6% pentru SUA în 2016, cu 0,6 puncte procentuale mai puțin decât în iulie. Prognozele s-au înrăutățit și pentru Franța, Italia, Canada, Mexic și țările africane la sud de Sahara.

Experții FMI sunt mai optimiști când vine vorba de economia germană. Ei se așteaptă la o creștere de 1,7% pentru Germania în 2016 (ultima prognoză indica 1,6 procente), în timp ce pentru 2017 este vorba acum de o apreciere de 1,4% (anterior fusese înaintată cifra de 1,2%).

S-a ameliorat și situația economică a Spaniei, unde creșterea de anul acesta va ajunge la 2,2 procente, cu 0,5% mai bine decât era prevăzut în iulie. Economia Japoniei va crește și ea cu 0,5%, puțin, dar mai bine decât se credea.

Globalizarea în pericol

Creșteri în anumite țări, scăderi în altele - economistul-șef al FMI, Maurice Obstfeld, conchide că economia globală stagnează mai degrabă în prezent.

"Creșterea este deja de mai mult timp prea slabă", a declarat Obstfeld la prezentarea raportului Fondului la Washington. "Și prea puțini oameni au avut de profitat de pe urma ei în numeroase țări. Ceea ce implică anumite consecințe politice, cu efect la rândul lor asupra evoluțiilor economice."

Printre acestea, o tendință observată de FMI în SUA și în Europa. "În anumite țări bogate, există curente de opinie care dau vina pe globalizare pentru toate problemele existente și care ar dori izolarea economică, în locul schimburilor productive cu alte state", a avertizat Obstfeld.

De exemplu, candidatul republican la președinția Americii, Donald Trump, a anunțat că va renegocia numeroase acorduri comerciale încheiate de SUA. Candidata democrată Hillary Clinton s-a exprimat la rândul ei împotriva acordurilor de liber schimb încheiate de SUA cu mai multe țări din regiunea Asia-Pacific.

Și votul britanicilor de a părăsi UE ar fi tot o exprimare a acestui curent, crede Obstfeld. Reacția de până acum a piețelor "s-a menținut în parametrii normali", dar consecințele economice pe termen lung ale Brexit-ului sunt încă "foarte neclare".

Riscuri și recomandări

FMI vede numeroase riscuri pentru economia mondială, riscuri ce pun în pericol refacerea economică după 2017. Potrivit lui Obstfeld, printre acestea se numără "o evoluție problematică a Chinei, prăbușirea în continuare a prețurilor materiilor prime, sporirea tensiunilor pe piețele financiare, pierderile generate de modificările climatice, intensificarea barierelor în calea comerțului liber și tensiunile geopolitice".

Obstfeld a cerut politicienilor impulsuri sporite de sprijinire a creșterii economice. Importante ar fi reformele pe piața muncii și înlăturarea barierelor din calea liberului schimb. Băncile centrale în statele industrializate ar trebui să continue cu o politică monetară relaxată, pentru a sprijini mai departe conjunctura economică.

În context, sistemul american de bănci centrale Fed caută acum momentul potrivit pentru o nouă creștere a dobânzii de referință. Economiștii se așteaptă ca Banca Centrală Europeană să continue, spre deosebire de Fed, politica banilor ieftini, prin menținerea la cote foarte scăzute a dobânzii de politică monetară.